UDMR: Nu ungurii sunt de vină că nu e bine pregătit Centenarul

„UDMR va susţine această lege în Senat, dorim un dialog real pe articolele din iniţiativă. Legea îşi urmează cursul său, comunitatea ne susţine, nu vom fi intimidaţi de cei către spun că nu e momentul potrivit pentru asta”, a declarat Szabo Odon într-o conferinţă de presă, la finalul săptămânii trecute.

O iniţiativă legislativă de modificare a Legii 215/2001 în părţile referitoare la folosirea limbii materne a comunităţilor minoritare a fost, recent, respinsă de Camera Deputaţilor, cu scandal, mai ales că accederea textului în dezbaterea parlamentară a venit ca o surpriză pentru public şi aleşi.

Szabo se aşteaptă acum, prin faptul că a ieşit public cu explicaţii, să aibă loc o dezbatere aplicată pe textul propus şi nu o respingere a dialogului.

„Foarte mulţi au vorbit de acest subiect fără a cunoaşte legislaţia europeană şi recomandările europene pe această temă şi legislaţia românească. Folosirea limbii materne este un drept stipulat în Constituţie, nu doar în administraţia publică locală ci şi în Justiţie şi asta nu e legat neapărat de unitatea administrativ teritorială unde sunt 20%, inclusiv la Înalta Curte de Justiţie se poate folosi limba maternă”, insistă el.

„Ultranaţionaliştii!”

Mergând înapoi în istoria contemporană, zice că discuţii pe această temă şi un consens final s-au găsit atât cu dreapta politică, în 1996 cât şi cu stânga.

„Acum, s-au găsit voci care au întrebat ce o se să întâmple dacă, la marginea oraşelor unde există populaţie peste 20%, va apărea inscripţie bilingvă, că pacea etnică va dispărea din aceste comunităţi. A dispărut pacfea etnică în Oradea pentru că la intrarea în municipiu scrie Nagyvarad? A dispărut pacea etnică pentru că la staţia CFR scrie Nagyvarad sau pe frontispiciul Primăriei scrie Polgarmester Hivatal?

Indiferent că vin din stânga sau din dreapta, sunt mesaje ultranaţionaliste care nu ştiu ce înseamnă buna convieţuire şi care, indiferent ce am cere, nu cred în dialog”, susţine el.

Argumentează că UDMR a propus iniţiativa în acord cu „noutăţile” legislative europene: „există Recomandarea comitetului de miniştri al Consiliului Europei, privind aplicarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în România , adoptată în 13 iunie 2012. Este o recomandare care prevede reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce priveşte folosirea oficială a limbilor oficiale în administraţie, spunând că acest prag este ridicat”. A exemplificat cu cazul Clujului, unde trăiesc 50.000 de maghiari dar nu ajung la pragul de 20% aşa că nu pot folosi limba meternă. „Consideraţi că 50.000 nu este un număr semnificativ?”, e întrebarea sa către publicul dezbaterii.

Negociabil

Deputatul susţine că, în Camera Deputaţilor şi în comisiile de specialitate, nu a avut loc o discuţie pe textul propus, ci a fost „a fost o respingere a dialogului. a fost o dezbatere generală, plină de patos, în care nu s-a intrat pe text”.
Din spusele sale reiese că Uniunea este dispusă la negociere pe date şi cifre „poate găsim o cale de mijloc”.

Centenarul

Szabo respinge faptul că, în preajma anului Centenarului Marii Uniri, nu ar fi un moment potrivit pentru legalizarea de noi drepturi pentru minoritatea maghiară. „Dacă cineva, în anul Centenarului, va avea bunăvoinţa să citească chiar Declaraţia de la Albă Iulia ar putea să vadă care sunt promisiunile majorităţii româneşti din acea perioadă pentru minorităţi în general pe care azi am putea să le preluăm în legislaţia internă. Sunt, din păcate, o serie de promisiuni în Declaraţie care nu sunt în vigoare azi”, zice el.

Praguri şi lămuriri

Szabo şi-a acuzat colegii parlamentari că au votat respingerea propunerii UDMR fără să ia seama la realităţile din teren. „Prin introducerea pragului de 15%, care ar fi fost localităţile bihorene care intrau în categoria asta: Aleşd, Oşorhei, Remetea, Tinca, Uileacu de Beiuş şi Vadu Crişului. În toate cele 6 localităţi aceste înscrisuri bilingve există, colegii noştri din Bihor au votat împotrivă fără să facă un calcul, probabil la fel au făcut toţi ceilalţi din restul ţării.
Respingeri doar pentru că putem şi că suntem majoritatea nu e un răspuns pe măsura pretenţiilor României de a spune că este un model de convieţuire”, susţine el.

După propria explicare, modificările propuse se referă la trei aspecte. Sintetizează drepturile de folosire a limbii materne într-un unic capitol. Aduce precizări referitoare la, de exemplu, „ce înseamnă informaţie specifică”. „Inscripţia stradală de exemplu, este informaţie specifică. Oradea tocmai a pierdut un proces pe această temă, denumirea trebuie tradusă”, zice Szabo. Al treilea aspect, şi cel mai mediatizat, sunt pragurile procentuale sau numerice care impun folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia.

„PSD, după părerea mea, a încercat o piruetă, în sensul în care la nivel parlamentar nu a vrut să intre în disputa asta înainte de Centenar, să nu poată fi acuzat de nimic. Se speculează nişte temeri, pe o zonă, care nu sunt reale”, este concluzia sa.

Centenarul nepregătit

Susţine că „trebuie avut grijă de comunicarea minoritate-majoritate. În acest context, lucrurile se strică foarte uşor şi se construiesc foarte greu”. Mai zice că contextul internaţional e delicat şi „nimeni, inclusiv ungurii din România, nu are interes ca România să nu fie stabilă”.

„Nu noi suntem de vină că România nu şi-a pregătit bine Centenarul, nu ungurii sunt de vină. Într-adevăr, Centenarul nu este pregătit bine dar nu e vina noastră. Indiferent din ce guvernare din ultimii patru ani sunt, cei care nu au pregătit bine momentul, încearcă să acopere greşeala proprie prin tărăboi şi gălăgie şi prin căutarea unui vinovat de serviciu. Nu vrem să fim vinovat de serviciu”, mai consideră deputatul.