Simturile cainelui

Daca ne dorim sa modificam sistemul de valori si importanta instinctuala a modului in care cainele se comporta in situatii bazate pe reguli umane, va trebui sa recompensam si sa sporim recompensa atunci cand ne asculta pe noi, stavilind pornirea naturala de a face cu totul altceva ori de a pedepsi fizic sau verbal cainele.

Un caine care este lasat liber prin curte isi va saluta cu bucurie familia, atunci cand membrii acesteia se intorc acasa. Modul natural in care un caine saluta revenirea grupei este sa sara si sa-i linga pe botic pe cei reveniti (informatie genetica ce isi are radacina in comportamentul puilor care, astfel, provocau regurgitarea hranei de catre parintii intorsi de la vanatoare).

Faptul ca afara este noroi, ca ploua sau ca stapanii sunt imbracati pentru o ocazie mai speciala, nu va modifica deloc comportamentul cainelui. Si iata ca ceea ce pana mai ieri era permis si chiar incurajat, acum, cand labele murdaresc hainele curate, cainele este certat sau, mai rau, bruscat sau batut.

Pentru a tempera pornirea exuberanta a caineleui de a trata “ca un caine” situatia, dresajul se impune a fi inceput inca de la varsta de 2 luni. Si chiar daca raspunsul la o asemenea problema este un banal SEZI sau ASTEAPTA (pentru executia caruia cainele primeste mangaierea mult asteptata), veti constata cu surprindere cata dificultate prezinta stavilirea elanului unui pui hotarat sa va dea binete.

Pentru a fi capabili sa educam un caine sau pur si simplu sa-l apreciem ca fiind ceea ce este, se impune sa facem o calatorie intr-o lume senzoriala diferita – Lumea simturilor cainelui – pentru a intelege cum percepe cainele si, mai ales, cum raspunde la viata din jurul sau.

Vazul

Vazul este un simt care ajunge la nivel optim anatomo-functional abia la varsta de 4 luni. Pana la aceasta varsta, puiul vede neclar, iar daca incepeti predresajul mai devreme de aceasta varsta, oferiti puiului sansa sa vada mingea sau carpa, repetand miscarea de stimulare, in situatia in care acesta nu o sesizeaza de la inceput. Sub nici o forma nu se corecteaza un pui sau un caine adult pentru ca observa cu intarziere sau chiar nu vede un obiect in miscare.

Pentru a intelege modul in care cainele vede, trebuie stiut faptul ca celulele receptoare din retina sunt de 2 tipuri – bastonase si conuri. Bastonasele inregistreaza in alb-negru nivelele scazute de lumina si sunt necesare pentru vederea pe timpul noptii.

Prin dilatarea pupilei, ochiul permite ca o cantitate mai mare de lumina sa ajunga la retina. Se constata, astfel, ca un caine vede bine atunci cand lumina este slaba, dar nu vede deloc atunci cand intunericul este profund. Celelalte receptoare, numite conuri, sunt necesare pentru vederea colorata si in lumina.

Pana nu demult s-a sustinut ipoteza ca vederea cainelui este limitata la alb-negru si nuante de gri. Recente experimente, insa, au scos la iveala faptul ca ochiul cainelui poate distinge cateva culori. Faptul ca ochii unui caine stralucesc in lumina farurilor masinii se datoreaza stratului opac, numit tapetum lucidum, aflat in spatele celulelor receptoare, strat care reflecta lumina.

Cainii au o vedere bi-oculara si o mica adancime a campului vizual. Focalizarea unei imagini este mai eficienta la rasele cu ochii plasati frontal (precum Canicheul), fata de cei cu ochii plasati lateral (cum ar fi Setterii sau Retrieverii). Extrem de patrunzatori fata de cele mai imperceptibile modificari ale mediului si avand o vedere periferica exceptionala, cainii sunt eficienti in citirea vizuala a teritoriului si chiar a starilor emotionale ale oamenilor.

Acuratetea vazului la caine este suficienta pentru a recompune in imagini transmisia TV de norma europeana, care are 625 de linii pe cadru. Cu alte cuvinte, cainii din Europa pot urmari un program TV fara probleme, pe cand cei din SUA, unde se transmite cu numai 525 de linii pe cadru, vad doar puncte si linii in miscare. Auzul Mobilitatea urechilor cainelui ii permite acestuia sa scaneze mediul si sa localizeze sunete.

S-a constatat ca un caine poate localiza un sunet in 6 sutimi de secunda, iar daca o singura ureche poate fi folosita, initial, pentru a localiza sunetul, ambele urechi capteaza, mai apoi, numarul maxim de unde sonore. Cainii pot auzi la o distanta de 4 ori mai mare decat omul, insa sunt mult mai “fini” in detectarea frecventelor inalte.

Acuratetea auzului la caine se intinde pe aproximativ 8 octave si jumatate, iar Pavlov a atras atentia ca un caine poate distinge tonalitati separate de numai o optime de ton. Dealtfel, folosirea diferitelor tonalitati in dresaj este mai mult decat benefica, acesta fiind primul pas in eliminarea acordarii recompensei cu mancare.

Interdictia NU sau FUI se da intotdeauna pe un ton grav, adoptand o atitudine usor distanta, iar recompensa BRAVO se da pe un ton inalt, vesel, aproape ca o invitatie la joaca. Aceasta maniera de lucru oglindeste intarirea pozitiva a unui anumit tip de comportament.

Iar daca viteza de reactie a stapanului este buna si interdictia vine atunci cand cainele este pe cale sa comita o “infractiune” sau chiar in timpul actiunii respective, folosirea tonalitatii joase va avea efectul scontat. Pentru a-i intari increderea in sine, cainelui i se ofera un BRAVO vesel, pe un ton inalt, de indata ce inceteaza, macar si pentru o secunda, actiunea pentru care a fost amendat.

Cel mai usor, diferentele de tonalitate se impun, pentru prima data, atunci cand vrem sa interzicem cainelui accesul intr-o camera. Dealtfel, distingerea diferentelor de tonalitate este dovedita de toti cainii care recunosc zgomotul motorului masinii stapanului, dintre atatea altele. Tot pe acuratetea auzului se bazeaza si comenzile date cu ajutorul fluierelor care emit ultrasunete.

Mirosul

Mirosul este un simt care la caine este de 40 de ori mai dezvoltat decat la om. Cu peste 220 de milioane de receptori, mirosurile devin adevarate armonii in nasul cainelui, iar memoria lor ramane pe tot parcursul vietii acestuia.

Mirosul este de natura sa influenteze comportamentul si psihologia cainelui, principalul mod de comunicare si socializare fiind chiar mirosul. Comunicarea prin miros este mediata de elemente chimice produse de caini, care se numesc feromoni.

Feromonii sunt prezenti in saliva, fecale, urina, vagin si secretiile acestuia, glandele perianale si intr-o glanda situata in regiunea dorsala a cozii. Feromonii unui caine pot influenta imediat reactiile comportamentale ale altor caini, excitandu-i sau inhibandu-i pe termen lung. Fecalele cainilor actioneaza ca adevarate carti de vizita pentru alti caini, oferind informatii despre sex si pozitia sociala.

Un ritual de socializare, de prezentare reciproca, este adulmecarea zonei anale, atunci cand 2 caini se intalnesc. Indiferent de pozitia sociala, cainii se lasa mirositi, ramanand nemiscati, trecand apoi si ei la investigarea celuilalt. In urma unui experiment efectuat in SUA, s-a constatat ca un numar mare de caini au evitat sa intre intr-un cabinet veterinar, unde un caine intr-o stare de alarma a emis o substanta prin glandele anale, dar ca acelasi numar de masculi au intrat, de indata ce locul a fost sprayat cu o secretie a unei femele in calduri.

La fel de importanta este si mirosirea marcajelor cu urina, insa acestea atrag dupa sine nevoia de a “amprenta” locul deja marcat, iar cainii mai agresivi pot lua in paza teritoriul respectiv. S-a constatat o reducere considerabila a provocarilor sau chiar a atacurilor asupra altor caini, atunci cand s-a interzis masculului sa ude fiecare colt, fiecare tufis sau copac.

Se impune, bineinteles, plimbarea cainelui in lesa si, concomitent, inceperea unui program de educare. Capacitatea cainelui de a analiza si interpreta mirosul tine de dotarea naturala a acestuia. Narile mobile ii permit sa determine directia mirosului, iar analizarea se face prin adulmecare. Am vazut cu totii cum adulmeca un caine – intrerupandu-si respiratia normala.

Adulmecarea se face in serii succesive, iar daca in respiratia normala aerul inhalat merge in plamani, prin adulmecare aerul ramane in “culoarele” nazale, unde forma foselor nazale creeaza fluxuri de aer, care fac ca particulele de miros sa se loveasca de receptori. Aceasta calitate senzationala a cainelui a fost folosita in serviciile de paza, prin formarea cainilor de urma.

Succesul cainelui in urmarirea unui miros poate fi sporit prin expunerea repetata la acel miros, in cadrul unei pregatiri specializate, cat si prin administrarea unei cantitati mici de cofeina. Abilitatea cainelui poate creste astfel de peste 10 ori. De asemenea, conditiile climaterice avantajeaza, uneori, prelucrarea unei urme, ideal fiind amurgul zilei, timp in care temperatura solului este putin mai mare decat cea a aerului.

Cainii pot distinge mirosul diferitelor secretii provenind de la sub-brat, palma sau talpa piciorului ale unei singure persoane, iar in urma unor experimente, s-a constatat ca acestia pot detecta prin miros starile emotionale ale oamenilor. Cel mai buni caini de urma sunt cei din rasa Bloodhound, iar aici par sa exceleze masculii, mai mult ca sigur datorita faptului ca adulmecatul este mult mai des practicat in comportamentul teritorial si sexual.

Ceasul biologic al cainelui

Cu totii stim cat de exact poate fi ceasul biologic al cainelui. Daca ora de masa este 10, iar stapanul intarzie sa hraneasca cainele, acesta isi va face simtita prezenta venind langa stapan, dovedindu-se mai activ, cerand atentie si uneori vocalizand.

Cainii isi formeaza obiceiuri, iar acestea sunt reglate conform ceasurilor lor biologice. Capacitatea cainilor de a-si adapta ceasurile biologice dupa stilul nostru de viata merge pana la acuratetea de 1 minut la 24 de ore. Daca un caine are un program fix, dupa care toate activitatile din viata lui sunt reglate, se formeaza ceea ce se numeste Ritmul Organismului.

De asemenea, cainii au capacitatea de a se autoregla la evenimente ciclice care apar la intervale de ore, zile sau chiar luni. Cainii aflati in pensiuni, care sunt vizitati periodic de stapanii lor, devin mai activi sau mananca mai putin in zilele de vizita. Constatand importanta mentinerii unui ritm, este bine ca un program de educatie sa aiba in vedere faptul ca dimineata cainii sunt foarte activi, hranindu-se si marcand teritorii, stand mult timp in picioare.

In a doua jumatate a zilei, vor dormi (iar acest somn este de o mare importanta, el ajutand la refacerea organismului), iar restul timpului il petrec stand, fie in picioare, fie pe jos. De preferat ar fi ca programul de educatie sa aiba cel putin o sedinta de 10 minute dimineata. In situatia in care programul de dresaj este planificat pentru dupa-amiaza, cainele ar trebui sa fie odihnit, insa fara sa i se fi dat de mancare cu cel putin 3-4 ore inainte!

Existenta ceasului biologic explica si starea de neliniste pe care cainele o arata atunci cand intervin schimbari majore in programul obisnuit. Un caine cu care se lucreaza disciplina stimulata, intr-un program de 2-3 sedinte pe zi, se va adapta la acest program, cu conditia ca sedintele de lucru sa aiba loc la aceeasi ora, zilnic. Pentru un progres real, daca regulile impuse sunt respectate de catre familie, o singura sedinta de 10-20 de minute pe zi va fi suficienta.