În urmă cu aproximativ două săptămâni la Poliţia Belinţ a sosit o adresa din partea CNADNR, prin care se solicită eliminarea comercianţilor de pe terenul aflat în administrarea Drumurilor Naţionale. Un alt motiv invocat pe lângă cel al proprietăţii este cel legat de prevenirea accidentelor care ar putea fi provocate de clienţii care staţionează pe partea carosabilă pentru a opri la tarabe.
“Am fost pe de o parte acuzat că această măsură vine din partea primăriei şi pe de altă parte că aş fi considerat-o ca pe o măsură a faptului că nu fac parte din USL. Vreau să fac următoarele precizări: nu este o măsură impusă nici de Consiliul Local, nici de Primăria Belinţ, nici de mine personal. Din contră. Sfătuim comercianţii să se retragă înapoi cu trei-patru metri, astfel încât să se afle pe domeniul public al primăriei, unde le recomand să-şi vândă în continuare produsele lor din grădină şi pentru care au certificat de producător.
În plus, am cunoştinţă de faptul că din 1992 şi până în 2012 a avut loc o singură tamponare uşoară pe marginea drumului, nicidecum accidente grave. Aş preciza faptul că există de curând şi o bandă de refugiu. Nu ştiu în ce măsură alte localităţi au primit înştiinţări similare, dar din punctul meu de vedere varza şi politica nu au nici o legătură!”, spune primarul din Belinţ, Florin Laza.
Traditii la Belint
Imaginea tradiţionala dată de numărul mare de standuri de vânzare de pe la porţile oamenilor (la drumul european), în care se găsesc cartofi, spanac, ceapă, salată, varză, ridichi şi multe altele, în funcţie de sezon şi de preferinţe, se poată să devină o amintire. Belinţenii nu s-au lăsat de această activitate bănoasă nici pe vremea lui Ceauşescu, nici după Revoluţie, când elanul demolator al românilor a pus pe butuci multe activităţi deosebit de utile şi rentabile. Belințanul Ioan Jivu este primul agricultor din ţară care a intrat într-un program iniţiat de francezi de susţinere a agriculturii ecologice. Mai mult, de trei-patru ani, activitatea pare să crească în intensitate la Belinț.
Cel puţin asta reiese din numărul tot mai mare de solarii din curţile şi de pe câmpurile deținute de belinţeni. Zona e una privilegiată, căci se află între Bega şi Timiş, două cursuri de apă importante, iar printre ele mai trece şi canalul Timiş-Bega. E o muncă foarte grea, căci aici nu există tehnologia sofisticată din Occident. Dar poate e şi un avantaj, căci produsele nu sunt tratate cu atâtea chimicale. De asemenea, fiecare lucrează pe cont propriu.
Localitatea Belinţ este vestită pentru comercianţii care care stau toată ziua pe margina drumului şi oferă spre vânzare diferite produse agricole.
„Mi se pare absurd să aducem toţi producătorii la marginea localităţii, într-o piaţă sau ceva similar. Oamenii sunt ocupaţi cu muncile câmpului, iar standurile amplasate pe marginea drumului sunt supravegheate de cele mai multe ori de copii sau de bătrâni, care îi anunţă pe producători în cazul în care apare vreun client la tarabă” a mai spus Laza.
Acesta a mai precizat că cei trei-patru metri s-au stabilit în urma faptului că, la Belinţ, drumurile naţionale deţin 11 metri de la axa drumului, porţiune care reprezintă raza de protecţie a drumului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!