În unul din cele mai frumoase orașe din țară, Cultura moare încet și sigur… Nu intru în anumite aspecte despre ce se întâmplă cu revista Familia (care numai are statut juridic) sau cu Școala de Arte Francisc Hubic care a rămas tot fără statut juridic și a cărei diplomă era (poate mai e) echivalată în occident, sau problemele legate de teatru și muzee (facebookul a dat suficiente informații), am să vă vorbesc doar despre de Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR) Filiala Oradea.

Oradea a rămas 15 ani fără galerii de expunere prin grija unui primar PDL (spațiile s-au închiriat pentru Robingo), dar nimeni nu ne-a simțit lipsa de pe simeze, UAPR București chiar a propus desființarea filialei din moment ce nu mai puteam expune la noi acasă.

În sfărșit Primăria liberală, pe fonduri culturale europene, renovează Ceatea Oradiei, drept care un corp de clădire este transformat în muzeu, altul în galerii de expunere etc. Formidabil! Mi-am spus – începe să reînvie și viața culturală și vizibilitatea artiștilor plastici în acest oraș… Doar că bucuria noastră nu a ținut decât câțiva ani, perioadă în care, fiind renovată din fonduri culturale europene nu se putea schimba destinația spațiilor. Perioada noastră de grație a fost doar de patru ani, cât Primăria ne-a plătit utilitățile, galeristul, și ne-a finanțat și două expoziții în această perioadă. Şi totuși, Consiliul Județean condus înainte de dl președinte Pasztor Sandor (mii de mulțumiri) ne-a finanțat anual câte o expoziție.

În toamnă „liberalii mei” au câștigat și Consiliul Județean Bihor, drept pentru care am făcut un program expozițional foarte ambițios pe anul 2021.

Din păcate însă, edilii orașului și ai județului au ambiții mult mai importante și nu au timp să se mai preocupe și de UAPR Filiala Oradea, nici Primăria și nici Consiliul Județean (să nu uităm că pe perioada celor patru ani artiștii au donat vreo 40 de lucrări Cetății, respectiv Muzeului Orașului Oradea, care era sub egida Primăriei). Marile schimbări și reforme au început să se facă simțite la toate instituțiile de cultură: cu excepția muzeului care a trecut sub egida Muzeului Țării Crișurilor, toate spațiile din cetate au trecut sub administrația firmei particulare Visit-Oradea (care este în parteneriat cu Primăria) pentru a le închiria și a le transforma în spații comerciale. Rugămințile noastre și recipisele trimise la Primărie și Consiliul Județean, solicitarea de a rămâne sub egida muzeului sau a Primăriei au fost zadarnice… Am fost aruncați în brațele acestei firme private care, deocamdată, ne lasă să funcționăm în galerii fără a plăti chiria (mulțumiri domnului director Mihai Jurcă). Mă întreb, oare pentru cât timp? Condiția este să suportăm noi cheltuielile de întreținere – numai spun de galerist… 13 săli pline de calorifere, spațiu de 700 metri pătrați cu aproximație, după un calcul estimativ, iarna se va ajunge la suma de 5.000 lei pe lună, și pe galerist ca să îl plătim nici nu se mai pune problema… De unde atâta amar de bani? Oare vom putea noi artiștii să tot scoatem din buzunar? Cred că edilii orașului și ai județului mizează pe faptul că vom pleca noi, de bunăvoie, din imposibilitate de plată, și nu va mai trebui să ne scoată din galerii ca acum 20 de ani.

Să vă mai spun că dl. președinte de Consiliu Județean a refuzat să mai facă vreo finanțare în acest an și am pierdut o importantă expoziție, cu un important curator internațional și câțiva artiști din Irak? Și când și-a dat seama că nu poate tăia chiar de tot finanțările culturale a hotărât să aloce, totuși, infima sumă 50.000 lei pentru tot județul? Și comisia de evaluare a proiectelor (formată din consilieri politici care nu pot face diferența între mere pădurețe și mere golden) a tăiat UAPR Filiala Oradea de pe listă preferând să dea finanțare la o expoziție de artă naivă și la o expoziție foto, tot de amatori? Să vă mai spun că alte județe fac finanțări serioase pentru cultură și ele sunt de ordinul unor mii de euro, nu bani mărunți cum am cerut noi? Pe ce lume trăim, domnilor?

Să vă mai spun că în acest an Primăria Oradea a refuzat să ne finanțeze și nouă o singură expoziție, dar au cheltuit cu zilele Art – Nouveau 254 000 Euro (fonduri europene) organizând un spectacol de lumini și atârnând niște materiale textile înflorate pe străzile din centru, sau că acum au finanțat o expoziție de fotografii a unui jurnalist din Ucraina? Să vă mai spun că atât dl. primar Florin Birta cât și dl președinte Ilie Bolojan au afirmat că e un an greu și nu vor mai face finanțări, și totuși au făcut?

Să vă mai spun că o filială care este importantă în România și care scoate singurul ziar de artă din țară a devenit neiteresantă pentru edilii orașului nostru? Oare acest oraș turistic atât de frumos, și asta prin grija domnului Ilie Bolojan, nu are nevoie să fie însuflețit de artă adevărată?

Dragi mei artiști plastici, să vă așteptați (după cum am spus și acum patru ani) că perioada de grație a organizării expozițiilor la Galeriile din Cetate se termină la cinci ani după finanțarea europeană de renovare a Cetății. Arta pentru edilii noștri pe care noi i-am votat nu este rentabilă. Dar câți își dau seama că o Cetate nu poate fi decât o Cetate a Culturii? Vorba lui Nicolae Iorga: ,,Un popor fără un steag de cultură este o gloată și nu o oaste.’’

V-am respectat și iubit pentru tot ce ați făcut în acest oraș, domnule Ilie Bolojan! Dar la cum aruncați, acum, Cultura-n tomberon, și nu aveți pic de respect față de artiștii acestei urbe, indiferent că sunt scriitori, actori sau plasticieni, să știți că nu vă mai iubesc.

Vioara BARA, preşedintele UPAR Filiala Oradea

[eadvert]