Sigur, după cum spus-a şi viceprimarul Biro Rozalia, important e ca Oradea să onoreze de-acum înainte titlul naţional primit de la un Minister al Mediului cârmuit de Laszlo Borbely. Dar tocmai de aceea avem dreptul să decantăm motivele care au adus premiul în oraşul de pe malurile uşor cam betonate ale Crişului.
Dincolo de orice speculaţie, clar s-ar fi ascuţit securea războiului etno-politic dacă distincţia ar fi ajuns la secuii şi chereştoii din Har-Cov. Satu Mare e, după cum îi spune şi numele, un fost sat mai mare. Iar Târgu Mureş nu şi-a depăşit fenomenal condiţia de târg mediu, din evul mediu. Deci nici n-au concurat la categoria oraşe. Practic, din toate fief-urile celui mai roşu-verde partid, care se nimereşte a fi şi al ministrului UDMR, a mai rămas doar Oradea. Köszönöm Borbely úr.
Ar mai fi şi o justificare cu pretenţii de obiectivitate. Şi anume că Oradea a ajuns capitala verde a ţării întrucât contracandidatele ar fi mai gri-beton. Greu de înghiţit aşa ceva de oricine şi-a oxigenat plămânii la poalele Tâmpei sau în mult mai largile şi nebetonatele parcuri braşovene, inclusiv Colina Universităţii.
La fel, Timişoara beneficiază de Pădurea Verde, care e chiar o pădure verde, în chiar inima oraşului. Plus de parcuri incomparabil mai clorofilate şi mai dotate cu complexe de joacă pentru copii şi chiar aparate de fit-ness pentru adulţi! Vizitaţi, de pildă, Parcul Doinei din Timişoara şi parcările ecologice din oraşul de pe malul Begăi, şi o să aveţi viziunea Oradiei din anul 2040 sau 2050.
Apoi, tot în capitala Banatului îşi are sediul şi firma mamă RER Ecologic Service. Adică tocmai firma a cărei filială din Oradea a uimit Ministerul Mediului cu managementul deşeurilor care ajung la staţia de sortare din Episcopia Bihor într-un procent mult sub capacitatea de prelucrare.
Timişoara mai are şi un euro-proiect de mediu pentru retehnologizarea Colterm în valoare similară cu cea obţinută de CET Oradea. Doar că la Timişoarea se va arde în continuare cărbune, nu gaz. Iar viitorul sigur va arăta care Primărie a fost mai inspirată.
Însă, din păcate pentru palmaresul de eco-trofee, Timişoara, ca şi Braşovul, nu beneficiază de administraţie semi-udemeristă.
De fapt, nici nu e nevoie să vizitezi oraşele de mai sus, ci doar să vizualizezi verdeaţa, cu satelitul Google Map. Care nu minte. Din păcate, în Oradea s-a încetăţenit ideea că am câştiga spaţiu verde, transformând iarba în gazon. Şi cu bani nu puţini.
De fapt, Google Map arată că, în ultimii ani, singurele spaţii verzi câştigate efectiv în Oradea sunt rondourile dez-betonate de pe bdul Dacia şi faleza dez-betonată a promenadei de vizavi de Primărie. În schimb, de pildă, am pierdut verdeaţă prin amenajarea aşa-zisului parc cu fântână de pe Dealul Păcii şi am pierdut pepieniera cu sute de nuci maturi pentru amenajarea Parcului Industrial.
În rest, noile parcuri Olosig, Seleuş şi Dendrologic din Cetate au adus, în esenţă, un plus de alei şi ordine, dar nu şi de vegetaţie.
Întradevăr, avem în Oradea, cel puţin teoretic, destul spaţiu verde pe cap de locuitor. Însă cu marele aport al agro-terenurilor de la periferie, care au trecut în intravilan din motive economice, nu ecologice. Iar la fiecare şedinţă de Consiliul Local, se aprobă construcţii de vile şi mini-cartiere în locul livezilor de pe dealurile Oradiei.
Ar mai fi multe de spus. Dar o să închei subliniind că avem un proaspăt-fost viceprimar care a susţinut construirea unei electro-centrale pe buşteni verzi. Că avem o viceprimăriţă care a girat brambureala neecologică de la Zoo. Că avem un primar care preferă, şi are tot dreptul legal, să sacrifice un şir de plopi decât rectiliniaritatea unei viitoare alei de pe malul Peţei. Şi că avem un director la Ape-Crişuri care totuşi – bravo lui – a renunţat, la presiunea opiniei publice, să taie plopii din spate de la Gojdu în favoarea unui amfiteatru în trepte (de beton) destinat liceenilor romantici. Căci altfel am fi avut încă o promenadă defrişată ca în amonte de Hotelul Dacia, unde poţi să te plimbi dacă ţii cu tot dinadinsul să te iradiezi la cap şi să-ţi faci rost de un cancer de piele.
Cristian Horgos
Citiți principiile noastre de moderare aici!