Dor nestins, multe lacrimi și durere, la împlinirea a cinci ani de la plecarea la cele veșnice a dragului meu soț OROS IOAN. Rog pe bunul Dumnezeu să-l odihnească în Împărăția Sa, iar îngerii să-i poarte sufletul bun în loc luminat, în loc cu verdeață, unde nu este durere, nici întristare, nici suspinare. Candela neuitării va arde neîncetat la tristul tău mormânt. Cât voi trăi te voi plânge! Soția Mărioara.

2.
„Ce trist e atunci când tata nu-i,
Cât dor nestins în urma lui.
E dureros și atât de trist,
Când tata apare doar în vis.”
Au trecut 5 ani de când sufletul minunat a celui care a fost cel mai bun tată, socru și bunic OROS IOAN, s-a înălțat la ceruri să fie alături de cel drag nouă, care ne-a părăsit mult prea devreme. Vei trăi veșnic în inimile noastre și-ți vom păstra vie amintirea chipului tău drag. Te vom plânge mereu! Zbor lin printre stele ! Fiicele Florica și Ioana cu familiile.