[eadvert]
Prețul mare al gazului i-a determinat pe mulţi bihoreni să renunţe la centrale şi să se întoarcă la folosirea sobelor. După cum se ştie, Guvernul a aprobat până pe data de 1 martie 2023 plafonarea la 400 lei/mc a preţului pentru lemnul de foc. Astfel, preţul pentru lemnul de foc, tocătură provenită din lemn, rumeguş şi restul de lemn se stabileşte la 400 lei pe metrul cub cu TVA inclus. Pentru brichetele de lemn se stabileşte un preţ maxim de 1.500 lei pe tonă cu TVA inclus, iar la peleți este de maximum 2.000 lei pe tonă cu TVA inclus.
Oficialii spun că măsura vine în sprijinul cetăţenilor care sunt afectaţi de creşterile de preţuri pe plan naţional, generate de situaţia internaţională de pe piaţa de profil şi de războiul din Ucraina.
„Creşteri similare se constată pe toate pieţele europene, ne influenţează în mod negativ şi războiul, pentru că am avut cantităţi uriaşe de lemn importate din Ucraina. Această incertitudine a afectat inclusiv piaţa naţională şi ca urmare, este nevoie de un asemenea demers în susţinerea cetăţenilor care folosesc lemnul ca resursă pentru sezonul de iarnă în gospodărie”, se arată în motivarea ordonanţei.
Preţul plafonat este preţul final la consumator şi se referă la toţi comercianţii – agenţi economici și persoane fizice care vând lemn de foc. Sunt prevăzute sancţiuni pentru agenţii economici care nu respectă actul normativ şi vând lemnul de foc la un preţ mai mare.
Măsura nu a fost prea bine primită de cei care comercializează lemne pentru foc.
„Nu mi se pare normal să ne limiteze aşa. Dacă tot voiau să facă ceva, puteau să impună această cerinţă doar celor de la stat. Noi, privaţii, să putem să ne facem preţul pe care îl considerăm noi, iar oamenii puteau să aleagă să cumpere de la noi sau de la stat”, ne-a spus Florian P., un comerciant din zona Aleşd.
Şi hipermarketurile de bricolaje s-au arătat nemulţumite de plafonare. În Oradea, doar la un singur astfel de magazin am găsit expuse la vânzare lemne pentru foc. „Noi nu avem deloc lemne. Am avut peleţi, dar o cantitate mică şi trec imediat ce îi primim”, ne-a spus angajatul unui astfel de magazin.
Într-un alt hipermarket, ni s-a spus că este pe stoc lemn, dar nu îl scot la vânzare. „Nu am primit permisiunea celor de la Bucureşti să scoatem lemnele la vânzare. Noi facem doar ce ni se spune”, ne-a spus angajata unui alt magazin de bricolaj.
Toate acestea în detrimentul consumatorilor. Astfel, o măsură care ar fi trebuit să vină în sprijinul lor, pare să le dea multe bătăi de cap.
„Eu m-am mutat anul acesta la casă. Casa avea deja sobe de teracotă şi am decis să le păstrez, să încălzesc astfel casa. Nu m-am gândit însă că va fi aşa de provocator să mă încălzesc astfel. Nu am loc prea mult de depozitare, aşa că tebuie să-mi iau lemne tot la două luni. Acum am găsit pe cineva care să-mi aducă, dar chiar la prima cumpărare a trebuit să apelez la toate cunoştinţele pentru a ajunge la cineva care să-mi transporte lemnele”, ne-a spus Georgeta V., o persoană care locuieşte într-o casă din centrul Oradiei.
Nici cei care se încălzesc cu peleţi nu sunt prea fericiţi.
„Facem din ce în ce mai greu faţă cheltuielilor. Din fericire, până acum nu a fost foarte frig, astfel că am redus temperatura centralei. Dar chiar şi aşa o să mai trebuiască să cumpăr de două ori peleţi în iarna aceasta”, afirmă Adrian Pop.
În Bihor
Pădurarii fac tot ce pot pentru ca bihorenii să nu rabde de frig în această iarnă. „Asigurarea pazei şi integrităţii fondului forestier este preocuparea de bază a silvicultorilor în această perioadă, când temperaturile scăzute fac ca nevoia de încălzire şi implicit de lemn pentru foc să crească agresiunea asupra fondului forestier. Pentru limitarea efectelor acestor agresiuni, la nivelul tuturor celor 9 ocoale din subordinea Direcției Silvice Bihor sunt organizate patrule mobile în fondul forestier administrat. Comercializarea lemnului fiind făcută atât din depozite, într-un procent mai mic datorită dificultăţilor de asigurare a transportului din pădure, cât şi de la drumul auto forestier, situație în care cumpărătorii trebuie să îşi asigure transportul lemnului. În ceea ce priveşte preţul, după cum se ştie, acesta a fost plafonat la maximum 400 lei/mc”, ne-a declarat Teodor Suciu, directorul Direcţiei Silvice Bihor.
Conform statisticilor întocmite de pădurarii bihoreni, până la finele anului trecut a fost comercializat către populaţie un volum de 31.000 mc de lemn de foc din pădurile statului şi circa 25.000 mc din pădurile private. La ocoalele silvice au fost depuse, începând cu luna august 2022, un număr de 273 de cereri pentru lemne de foc, din care au fost onorate până la această dată un număr de 252 de cereri, cu un volum aferent de circa 2.338 mc.
Program nou de sprijin
Dacă pentru gaz și energie, Guvernul a adoptat scheme de compensare, Coaliția vrea să aplice o soluție similară și pentru încălzirea bazată pe lemne.
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat că va propune în coaliție acordarea unui sprijin de 150 de lei pentru fiecare metru cub de lemn de foc cumpărat cu factură.
„Am pregătit un program de sprijin pentru cetățeni. Îl vom prezenta săptămâna viitoare coaliției. Vom propune 150 de lei sprijin pentru fiecare metru cub de lemn de foc cumpărat cu factură, oficial. Vom propune ca toți cetățenii care cumpără lemn de foc să beneficieze de acest sprijin. Am vorbit cu STS-ul și pregătim un sistem informatic pentru implementare, depinde și de alocațiile bugetare, de resursele bugetare, dar sper că în cursul lunii septembrie, acest program să se aprobe. Vom propune ca limita pentru cantitate să fie de 5 metri cubi”, a spus ministrul Tánczos Barna.
„Lista familiilor beneficiare ar trebui întocmită de primărie. Lucrăm la un sistem informatic împreună cu STS, prin care să implementăm această schemă de sprijin pentru a elimina plățile duble și pentru a acorda subvenție doar acelor familii care într-adevăr se încălzesc cu lemne în gospodărie. Nu am stabilit modul exact, dacă va fi un card de la Ministerul Muncii sau un voucher sau o plată direct în cont”, a afirmat ministrul Tánczos Barna.
Acesta a vorbit despre lipsurile care există în sistemul de încălzire utilizat în țara noastră și a menționat că o idee sustenabilă care se poate aplica este acea a centralelor mai mari, care să deservească mai multe familii.
„Nu avem sisteme de încălzire pe lemn, pe tocătură sau pe brichete pentru 5-10 familii. Pe o stradă, de exemplu, să ai un sistem comun de încălzire, automatizat, care să fie cu un randament ridicat, care să-ți asigure exact câtă energie ai nevoie. Dar pentru un sistem care reduce noxele, reduce emisiile, reduce particulele care se duc în aer. Deci și pe acest drum trebuie să pornim și să-i ajungem din urmă pe cei din Europa de Vest. Dar este probabil cel mai complicat lucru pe care îl facem, este în analiză și sper ca în viitorul apropiat să îl putem aplica. Este fără doar și poate un obiectiv al meu, pentru că trebuie să facem în primul rând inventarul de emisii la nivel național și trebuie să știm cu cât contribuie fiecare localitate la emisiile de dioxid de carbon, cu cât contribuie la emisiile care se duc în aer. Această analiză se face într-un mod destul de rudimentar la ora actuală în România. Este greu să ai și o evidență la nivel de gospodărie, la nivel de coș de fum, cum se spunea pe vremuri, că aveam un sat cu 200 de coșuri de fum, însemnau 200 de familii, de exemplu. Deci se poate să avem programe destinate acestui segment și să creștem eficiența utilizării lemnului de foc în gospodării”, a mai spus ministrul.
Acesta a menționat că finanțarea pentru programul care ar putea sprijini încălzirea cu lemne ar urma să fie finanțat din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!