Reactorul numărul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986. Accidentul nuclear, cel mai grav din istorie, a provocat pe loc moartea a 31 de persoane, dar numărul total al victimelor ar putea fi între câteva sute de mii şi milioane, notează experţi citaţi de presa internaţională.
Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), aproximativ 4.000 de oameni au murit din cauza efectelor radioactive directe ale dezastrului nuclear. Alţii experţi dezvăluie că bilanţul este mult mai mare.
„La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni”, afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru mediu al preşedintelui rus Boris Elţîn.

Fizicianul belarus Georgi Lepin, vicepreşedintele Asociaţiei membrilor echipei de intervenţie de la Cernobîl, afirmă că 13.000 de persoane implicate în lucrările de izolare a reactorului au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american Miami Herald.

Un studiu al Naţiunilor Unite relevă că „aproximativ cinci milioane de oameni” afectaţi de contaminarea radioactivă locuiesc în Ucraina, Belarus şi Rusia.

„Reactorul numărul 4 a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deşeuri radioactive. Un astfel de loc pentru stocare reprezintă un pericol cel puţin 3.000 de ani. Acest lucru înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobîl va putea fi locuită abia în anul 4986”, notează publicaţia Miami Herald.
Însă Detlef Appel, specialist în geologie şi directorul companiei germane PanGeo, avertizează că deşeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.
Sursa: Mediafax