Ei au văzut, de asemenea, ceea ce ar putea fi un viitor periculos pentru aeroporturile low-lying din întreaga lume, din ce în ce mai vulnerabile la creșterea nivelului mării și la mai multe furtuni extreme cauzate de schimbările climatice. Un sfert din cele 100 de aeroporturi dintre cele mai aglomerate ale lumii sunt la mai puțin de 10 metri sau la 32 de metri deasupra nivelului mării, potrivit unei analize efectuate de Aeroportul International și OpenFlights.

Doisprezece dintre aceste aeroporturi – inclusiv centrele din Shanghai, Roma, San Francisco și New York – sunt la mai puțin de 5 metri deasupra nivelului mării.

“Am fost prinși”, a declarat Takayuki Kobata, un antreprenor care spera să se îmbarce cu un avion pe ruta Honolulu – Kansai, un vast aeroport pe o insulă artificială lângă Osaka. “Trebuia să așteptăm ca furtuna să explodeze”.

El a petrecut aproape 36 de ore încercând să găsească o cale de ieșire din insula inundată, o sarcină complicată în condițiile în care o navă a naufragiat și din cauza căreia s-a prăbușit podul care face legătura între și Osaka.

Amenințarea apelor în creștere este o estimare pentru o industrie care se situează printre principalii contribuabili la schimbările climatice. Călătoriile în aer reprezintă aproximativ 3% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial, însă este una dintre sursele de emisii cu cea mai mare creștere. Având în vedere tendințele actuale, emisiile provenite din călătoriile aeriene internaționale se vor tripla până în 2050, a prezis Organizația Aviației Civile Internaționale.

Industria aviatică a început să simtă efectele încălzirii globale. Căldura excesivă poate reține avioanele la sol deoarece aerul mai fierbinte, mai ușor, face dificilă ridicarea ascensorului. Un climat în schimbare poate, de asemenea, să crească turbulențele.

Zonele joase de-a lungul apei au fost considerate site-uri ideale pentru construirea de noi piste și terminale, deoarece există mai puține obstacole pentru avioane în timpul decolării și aterizării și un posibil mai mic de plângeri de zgomot. Dar coastele oferă și puține protecții naturale împotriva inundațiilor sau a vânturilor puternice.

Cu toate acestea, vremea extremă și creșterea nivelului mării reprezintă astăzi una dintre cele mai urgente amenințări la adresa multora dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume, care de multe ori nu au fost concepute cu încălzirea globală în minte.

Hurricane Sandy a inundat în 2012 toate cele trei aeroporturi care deservesc orașul New York, întârziind călătoriile pasagerilor zile întregi. Tahoon Goni a închis piste la Aeroportul Internațional Hongqiao din fața Shanghaiului în 2015, forțând pasagerii și membrii echipajului să coboare pe punți improvizate de mese și scaune în timp ce încercau să ajungă pe uscat.

Cele mai grave inundații din aproape 100 de ani din Kerala, India, au dus la moartea a peste 400 de persoane luna trecută, iar fluviul a provocat închiderea aeroportului Cochin, timp de două săptămâni.

Aeroportul Paul Downtown din Minnesota, care a fost frecvent inundat de Mississippi, are acum un perete portabil de inundații care poate fi ridicat în cazul în care râul începe să se reverse.

Aeroportul Kansai, care deservește orașele pline de viață din Osaka, Kyoto și Kobe a gestionat anul trecut aproape 28 de milioane de călători, se confruntă cu o situație dificilă. O fetiță de inginerie modernă, Kansai se află pe o insulă de trei kilometri de mare, construită pe parcursul unui deceniu, din pietriș și nisip din doi munți. Aeroportul, care a început în 1994, a fost construit în Golful Osaka, pentru a minimiza problemele de zgomot, dar și pentru a evita protestele violente împotriva drepturilor de teren care sunt moștenirea unor aeroporturi mai vechi din Japonia, cum ar fi Narita, care servește Tokyo.

“Este iresponsabil”, a spus profesorul Yoichi Watabe de la facultatea de inginerie de la Universitatea Hokkaido, care a studiat problemele aeroportului Kansai. El a recunoscut, totuși, că predicția nu era complet improbabilă.

Pentru a rămâne deasupra valurilor, aeroportul din Kansai pompează apă de pe fundul insulei, pentru a accelera procesul de decantare. Terminalul principal se sprijină pe piciorușele gigantice care pot fi coborâte pentru a păstra nivelul de fundație. Aeroportul utilizează, de asemenea, pompe uriașe pentru a-și scurge aerodromul după ploaie și a adăugat o serie de pereți marini pe perimetrul insulei.

Inginerii se lăudau că zidurile erau destul de înalte pentru a rezista la furtuni la fel de puternice ca un taifun major ca și cel din 1961 care a provocat marea să crească cu 2, 5 metri. Insa taifinul care a lovit această săptămână Japonia,  a generat o crestere a furtunilor care a atins aproape 11 metri, un record pentru Golful Osaka.

Un tanc petrolier a lovit și a distrus singurul pod către continent. 8 000 de oameni s-au îngrămădit în terminale întunecate peste noapte, pe când pereții clădirilor s-au umplut de valuri, înainte ca feriboturile și autobuzele de urgență să găsească o modalitate de a naviga pe podul cioplit și de a transporta pasagerii în siguranță.

Nu e clar dacă aeroportul distrus va fi complet redeschis. Primul ministru Shinzo Abe a declarat joi că Kansai se va redeschide probabil vineri, folosind cea mai scurtă dintre cele două piste ale sale, care au scăpat de cele mai grave pagube.

La o conferință de presă televizată, Yoshiyuki Yamaya, președintele operatorului aeroportului, a fost contestat. “Taifunul a fost mult mai puternic decât ne așteptam”, a spus el.