În curte câţiva îşi cară pumni la greu. Profesorii abia îi pot despărţi… 15:27, în drum spre casă. Două fete îşi strigă injurii. O a treia dă să le potolească. Devine victimă… 1:04, sirenele ambulanţei. Strigătele de ajutor, rugăminţile…. nu se mai aud….
E în sfârşit linişte. Mă pot concentra pe munca mea. Simt că sunt aproape să-l descopăr. Fără el lumea ar deveni un loc în care nu cred că mulţi şi-ar dori să trăiască. Eu una, cu siguranţă nu mi-aş dori să mă aflu.
Mă găndesc, desigur, la antidotul violenţei. Antidotul acestei molime care ne transformă în agresori sau victime. Căci să stai deoparte, neimplicat, mi se pare un act inuman. În implicare stă deci baza acestei descoperiri. Sunt un savant al zilelor noastre, cu halat alb, eprubete, substanţe care mai de care mai nocive…
Analizez datele. Virusul e puternic. O combinaţie letală de impulsivitate, brutalitate, ameninţări şi intimidări. Conştienţi sau nu, unii dintre noi dăm curs acestor sentimente care rănesc şi care distrug vieţi şi care se perpetuează de la generaţie la generaţie. Nici nu vreau să mă gândesc la faptul că acesta ar putea fi congenital! Şi totuşi, sunt coştient că undeva există un antidot al acestui virus.
Primul ingredient l-am identificat. E IMPLICAREA. Următorul ingredient ar putea fi EVITAREA CONFLICTELOR. Pun în soluţia finală şi câteva picături din acest ingredient. Apoi un pic de BUNĂTATE. Pe urmă torn un pic de APRECIERE. Apoi câteva picături de esenţă de TOLERANŢĂ.
Mă şi văd deja cu mii de oameni la uşa cabinetului dorind o doză din vaccinul împotriva violenţei. Şi totuşi ceva lipseşte: liantul pentru celelalte ingrediente.
Care e lecţia aceea de viaţă pe care ne-o repetă la nesfârşit omenirea? Cum se numeşte sentimentul acela de care avem parte încă de la naştere?
Am găsit! DRAGOSTEA! E simplu. E la îndemâna mea, a noastră, e în noi, nu-i departe. E aici, trebuie doar să o simţi, să-o foloseşti… împotriva violenţei.
…7:09, în tramvai …7:23 în faţa şcolii, 10:58 în curtea şcolii, 15:10 în drum spre casă, 22:44 antidotul îşi face efectul!… 6:30… sirena… NU! E ceasul deşteptător.
… ŞI TOTUŞI VISELE POT DEVENI REALITATE!
COLEGIUL TEHNIC „MIHAI VITEAZUL” ORADEA
Elev: JUŞCA DANA
Profesor coordonator: POP NICOLETA
Citiți principiile noastre de moderare aici!