În ultimul timp, persoanelor care au fost acuzate de comiterea unor infracțiuni, trimise în judecată, arestate chiar în timpul procesului și ulterior achitate nu li se acordă daune morale sau materiale și nici măcar cheltuielile de judecată pe care le-au avut pentru a se apăra în cadrul procedurilor penale.
În prezent, pe rolul Curții Constituționale a României este înregistrată o excepție de neconstituționalitate trimisă de Curtea de Apel Oradea , excepție care în caz de admitere ar duce la restabilirea cadrului legal pentru repararea erorilor judiciare și a arestărilor urmate de achitarea persoanelor.
Prin decizia nr. 15/2017 privind examinarea recursului în interesul legii , Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a decis că ” În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 539 alin. 2 din Codul de procedură penală, caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare , prin ea însăși , nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate ”. Adică degeaba a fost omul arestat și ulterior declarat nevinovat că Statul Român nu dorește să repare prejudiciul moral și material cauzat unei astfel de persoane.
Conform Codului de procedură penală, teoretic doar, are dreptul la repararea pagubei și persoana care , în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită , după caz , prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară , precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu soluționarea cauzei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!