Eu pornesc în cealaltă parte, când aud în urmă paşi grăbiţi. Se opreşte lângă mine o fetiţă cu ochi strălucitori. Crezând că e vorba de vreo chetă, o privesc cu suspiciune. Dar ea zâmbeşte cu toată faţa şi-mi întinde un plic.
– Pentru dumneavoastră. Un mărţişor.
Am întrebat uluită:
-Pentru mine? Dar mă cunoşti?
-Nu, dar e 1 Martie şi vă doresc sănătate.
Apoi a fugit la colegii care o aşteptau. M-am uitat după ea şi am văzut-o pe învăţătoare salutându-mă cu mâna. Am plecat mai departe parcă zburând. Acum venise primăvara! La întoarcere spre casă, am trecut pe lângă un grup de şcolari încolonaţi şi am vrut să-i ocolesc. Dar dintre ei a ieşit fugind, o fetiţă brunetă, cu ochelari, care mi-a întins zâmbind un pliculeţ. Atunci am observat că toţi copiii aveau în mână câte unul. De data aceasta am reuşit să o întreb în ce clasă e şi la ce şcoală: „clasa a III-a, Liceul Lucian Blaga”.
În amândouă plicurile primite, erau etichete cu numele aceluiaşi liceu. În viaţa mea, la catedră, am primit zeci de mărţişoare de la elevi. Dar nici unul nu m-a emoţionat ca acestea două, primite pe stradă, de la nişte copii necunoscuţi, care dăruiau cu bucurie simbolul primăverii. Păcat că a lipsit televiziunea! În şcolile noastre nu există numai bătăuşi ori chiulangii.
Felicit din toată inima conducerea şi cadrele didactice ale Liceului „Lucian Blaga” pentru această iniţiativă deosebit de sensibilă. Aşa se cultivă tradiţiile neamului şi spiritul civic!
Vivat, Crescat, Floreat!
Doina Hangam- Bumbăcescu
Citiți principiile noastre de moderare aici!