Consiliul de administraţie va alege directorul şcolii, care va trebui să fie apolitic. “Directorul şcolii nu va putea să facă parte dintr-un partid politic pe durata mandatului, astfel încât actualii directori care sunt membri de partid au termen 45 de zile pentru a opta între funcţia de director şi cea de membru de partid”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
În plus, persoanele care ocupă o funcţie de demnitate publică nu pot exercita nici una dintre funcţiile de conducere din cadrul universităţii şi trebuie să aleagă între cele două funcţii”, anunţat purtătorul de cuvânt al primului ministru.
O altă modificare se referă la materiile şcolare, ele vor acoperi doar 75% din programa de învăţământ. Restul de 25% va fi stabilit tot de consiliul de administraţie, în funcţie de nevoile elevilor. Guvernul a decis ca statul să finanţeze grădiniţele şi învăţământul obligatoriu pentru clasele I – X, inclusiv pentru instituţiile de învăţământ particulare acreditate.
Şi elevii au parte de schimbări în noua lege. Numărul evaluărilor la care sunt supuşi elevii în cei 13 ani de şcoală preuniversitară a crescut semnificativ în noua lege a educaţiei, astfel ei vor fi examinaţi “predictiv” anual, încă de la grădiniţă şi vor susţine evaluări “sumative” la fiecare doi ani, începând cu clasa a II-a.
Apoi, cum intră în clasa I, elevii sunt supuşi primelor evaluări “predictive”, ale căror rezultate nu se trec în catalog. “Pe baza rezultatelor evaluării predictive, se stabileşte nivelul iniţial al cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi disciplina/modulul de pregătire respectiv”, protrivit textului legii. Acest tip de evaluare se va face, apoi, la începutul fiecărui an de studii preuniversitare.
Apoi, pe parcursul anului elevii sunt evaluaţi “formativ”. Nici aceste rezultate nu se trec în catalog, însă “au funcţie de constatare a progresului pe parcurs al elevilor şi de sprijinire continuă a acestora prin corectarea greşelilor şi individualizarea activităţii educaţionale, conform nevoilor şi potenţialului elevilor, în raport cu standardele curriculare” şi ”asigură reglarea şi auto-reglarea procesului de predare-învăţare”. În lege nu se explică însă care sunt criteriile după care se fac aceste evaluări.
La sfârşitul clasei a VIII-a elevii vor putea intra la liceu prin două metode, pe baza notelor luate în cei opt ani de şcoală sau pe baza acestor rezultate şi a unei testări în care probele şi metodologia de concurs vor fi stabilite de fiecare liceu. Fiecare liceu va alege una din cele două variante pentru admiterea elevilor.
La sfârşitul clasei a XII-a elevii vor fi obligaţi să mai dea un examen, indiferent de profil, la informatică. Cât priveşte bacalaureatul, probele orale la limba română şi o limbă străină se vor da încă din timpul anului şcolar. La sfârşitul clasei a XII-a vor fi trei examene: limba română, probă susţinută de toţi elevii, matematică cei de la profilul real, istorie cei de la uman, iar a treia probă va fi la alegere.
Şi absenţele vor fi taxate mai sever: părinţii ai căror elevi vor fi prinşi chiulind vor fi amendaţi cu 500 până la 1.000 de lei.
O menţiune subliniată în lege este că profesorii sunt obligaţi prin lege să anunţe şi să justifice elevilor notele obţinute, în timpul aceleaşi ore, în cazul evaluărilor orale, şi în termen de cel mult două săptămâni de la data evaluării, în cazul altor modalităţi de evaluare.
Sursa: realitatea
Citiți principiile noastre de moderare aici!