Beneficiarii şi perdanţii „Revoluţiei fiscale”

„Revoluția fiscală” nu este ceea ce s-ar fi dorit, iar rezultatele nu sunt chiar cele preconizate. Cel puţin asta reiese din datele Blocului Naţional Sindical (BNS), făcute publice luni, 9 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit BNS, la bugetul public consolidat s-a înregistrat o „pierde 2,38 mld. lei, în 2018, ca efect al aplicării OUG 79/2017”.

Protecţie şi nu prea

„Un număr considerabil de salariați au înregistrat reduceri ale veniturilor nete, alții se situează într-o poziție de risc de reducere a salariului net”, arată reprezentanţii BNS.

Datele BNS evidenţiază faptul că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariați au înregistrat, în martie 2018 față de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariați au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de angajaţi au suportat parțial transferul sarcinii contribuțiilor. „608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri. Contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce privește salariul de bază brut. Ca urmare, angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare”, avertizează BNS.
Fenomenul de aplatizare a ierarhiilor salariale s-a accentuat, ponderea contractelor individuale de muncă cu timp complet încheiate cu un salariul de bază brut egal cu salariul minim a atins un nou record.

„Salariații care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1.450 lei au beneficiat de protecție, efectul însă este unul ce pervertește toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet”, susţine Dumitru Costin, preşedintele BNS.

Aproape jumătate din salariații din România sunt plătiți la salariul minim sau desfășoară activitate în sectorul bugetar. Creșterile în cazul lor au fost, față de decembrie, de aproximativ 31% (în cazul salariaților aflați la nivelul salariului minim) și minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaților ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.
Conform BNS, doar 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Un procent de 24% din angajatorii activi nu au operat nici o modificare a contractelor individuale de muncă.

Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale a rămas în continuare în aceași formă. Companiile care împreună adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurări sociale au continuat să acumuleze datorii.

Reprezentanţii BNS sunt de părere că efectele OUG 79/2018 vor continua să se manifeste, pe termen scurt primii vizați vor fi salariații aflați în concedii medicale dar și cei ce beneficiază de scutire la plata impozitului pe venit, pentru care avem perioade de tranziție ce se vor închide în cursul acestui an. Mecanismele de protecție create de Guvern s-au dovedit a fi ineficiente, în plus au indus și mai multă tensiune în piața muncii.