Accesul la credite a devenit mai restrictiv pentru anumite categorii de potentiali clienti ai bancilor, in unele cazuri, sumele care pot fi imprumutate sunt mai mici, iar birocratia a crescut pentru toata lumea.
BNR justifica aceste noi restrictii prin necesitatea de a limita apetitul de nestavilit catre imprumut al romanilor, cat si prin majorarea peste asteptari a restantelor la banci in ultima perioada.
Reprezentantii Bancii Nationale mai sustin ca aceste noi restrictii de creditare vin sa protejeze doritorii de
imprumuturi, bancile fiind cele care, desi dau cu multa usurinta credite, se asigura ca nu vor avea de pierdut in cazul
in care clientul intra in capacitate de plata.
Imprumuturi mai mici, conditii discriminatorii?
Principala modificare pe care o aduc noile norme este ca, la calcularea gradului de indatorare, bancile nu mai pot lua in calcul venituri mai mari cu mai mult de 20% decat cele obtinute de client in anul anterior. BNR incearca astfel sa stopeze o practica frecventa la solicitantii de credite, “umflarea” veniturilor in scopul obtinerii unui credit mai mare.
Pana acum, bancile solicitau, de la caz la caz, adeverinte de venit pe ultimele trei sau sase luni. Nu in putine cazuri,
solicitantul de credit se intelegea cu angajatorul pentru o majorare temporara a veniturilor salariale, pentru a putea
imprumuta bani mai multi de la banca. In speranta ca, chiar daca rata depasea, sa zicem, jumatate din venitul sau, se
va descurca, important fiind sa-si ia casa sau masina sau electrocasnicele pe care le dorea.
Totusi, stiuta fiind inventivitatea romanilor, normele BNR nu vor putea impiedica repetarea acestei practici in ultimele
luni din an, de exemplu, astfel incat, pe medie, veniturile salariale care sunt luate in calcul ca baza de pornire sa fie
mai mari.
In plus, normele BNR au si un caracter discriminatoriu la acest capitol. Potrivit noilor reglementari, bancile vor analiza capacitatea de rambursare a clientilor “pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de catre imprumutatori, care nu poate depasi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior”.
Totusi, in cazul in care anagajatorii nu sunt obligati sa dea salariatilor fisa fiscala sau solicitantii de imprumut nu au obligatia sa depuna fisa fiscala la administratia financiara, bancile vor stabili venitul pe anul anterior “pe baza
adeverintei de venit ori a altor documente justificative”.
Astfel, in cazul unui numar destul de mare de clienti, practica mai sus descrisa ramane posibila, fiind discriminati insa
cei care obtin venituri din mai multe surse sau care isi schimba locul de munca intr-un an.
Potrivit legislatiei fiscale, nu sunt obligati sa depuna declaratie pe venit cei care realizeazã venituri din salarii, la functia de baza, in baza unui contract de munca, cu carte de munca, la un singur angajator, pe toata perioada anului fiscal si, in acelasi timp, nu mai realizeaza, in aceeasi perioada a anului fiscal, alte venituri (venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor etc).
Este greu de spus, pana la aparitia normelor de aplicare a noului regulament, si daca o persoana, care isi gaseste un loc de munca mult mai bine platit, obtinand poate chiar o dublare a salariului mai poate lua un credit adecvat veniturilor sale.
Prevederile din noul regulament al BNR sunt ambigue la acest capitol, aratand doar ca “bancile pot lua in calcul venituri mai mari ale clientilor decat cele din declaratiile fiscale, doar daca acestia pot demonstra continuitatea acestora”.
Creste birocratia
Cert este ca, pentru toata lumea, creste birocratia aferenta acordarii unui credit. Drumuri in plus la Fisc, alte hartii care vor umfla si mai mult dosarele de creditare. Tot aici se vor adauga si “testele de stress”, la care BNR nu a renuntat, in ciuda solicitarilor repetate ale bancilor, care vor trebui sa-si adapteze sistemele informatice la noile cerinte.
Astfel, bancile vor fi obligate sa stabileasca gradul maxim de indatorare a clientilor in mod diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului (ipotecar, de consum etc), pe tipul creditului (in functie de valuta, indexare, tipul dobanzii, perioada de acordare, comportamentul clientilor si garantii) si luand in considerare riscuri precum cel valutar, de rata a dobanzii si de majorare a costului creditului.
Pana la aparitia normelor de aplicare, nu putem decat sa banuim ca vor trebui depunctati clientii care castiga venituri in alta moneda decat cea in care se imprumuta sau ca, in cazul unei dobanzi variabile, nu va mai fi luata in calcul rata calculata in perioada de aplicare a dobanzii promotionale, ci rata mai mare, platita de solicitantul creditului dupa expirarea perioadei in care beneficiaza de o dobanda mai mica.
De asemenea, bancile sunt obligate prin noul regulament ca, la calculul gradului maxim de indatorare, sa tina cont de cea mai mare majorare a ratei dobanzii – conform statisticilor BNR -, de cel mai ridicat nivel al aprecierii valutei in care se acorda creditul fata de leu si de cea mai mare crestere a comisioanelor, ca o forma de stress test.
Clientul va putea astfel constientiza care este rata pe care ar trebui sa o plateasca in conditiile unei deteriorari maxime a conditiilor financiare de acordare a creditului, ca urmare, de exemplu, a inrautatirii situatiei economice. O incercare, probabil, de descurajare a unui comportament iresponsabil al doritorilor de credite.
Bancile, penalizate
Si, pentru ca unele banci au incercat de fiecare data sa gaseasca portite prin care sa “relaxeze” restrictiile BNR, de data aceasta, Banca Centrala a dat un termen strans de “aliniere” la noile norme si o modalitate de penalizare a celor care nu le adopta.
Astfel, bancile comerciale cu norme proprii de creditare validate de BNR au la dispozitie 45 de zile, incepand de vineri, 22 august (data publicarii regulamentului in Monitorul Oficial), sa isi adapteze conditiile de creditare la noile prevederi ale regulamentului.
Efecte previzibile
Reprezentantii bancilor sustin ca cel mai mare impact se va observa pe partea creditului de consum, in timp ce creditul garantat cu ipoteca nu va fi foarte afectat. Si asta deoarce si in prezent, creditul ipotecar este acordat de banci in conditii restrictitive, fiind necesare documente serioase pentru dovedirea veniturilor declarate, dar si garantarea cu un bun imobil.
Pe de alta parte, unii bancheri anticipeaza o migrare a romanilor catre imprumuturi luate de la banci din strainatate. Ei sustin ca noile norme ar putea incuraja, pe langa externalizarea creditelor de catre banci, si orientarea romanilor catre jucatori care vand produse bancare direct din strainatate, fara a investi in Romania.
In prezent, multe banci de pe piata romaneasca, detinute de grupuri bancare straine, externalizeaza atat credite din portofoliul de corporate, cat si imprumuturi ipotecare, in valoare de miliarde de euro. (D.R.)
ziare.com
Citiți principiile noastre de moderare aici!