Colţul specialistului: COD PORTOCALIU pentru restanţele în valută

De asemenea, aduceam în discuţie riscul major ca
această tendinţă să se accentueze
datorită deprecierii leului faţă de
EUR şi CHF care a
avut loc în perioada noiembrie 2008 – ianuarie
2009.


Iată că, după ce datele publicate de
BNR privind restanţele la luna
decembrie 2008 au arătat o stagnare faţă de
luna noiembrie 2008, situaţia a luat-o razna la
sfârşitul lunii ianuarie 2009.
Bihorenii au acumulat, într-o
singură lună, restanţe suplimentare la
creditele în valută de 14,8 milioane RON,
faţă de soldul lunii decembrie 2008, care era de
43,6 milioane RON. Astfel, s-a ajuns la
sfârşitul lunii ianuarie 2009 la un sold al
restanţelor la creditele în valută de 58,5
milioane RON, în creştere cu 34% faţă
de luna decembrie 2008. ESTE MULT PREA MULT ŞI MULT
PREA REPEDE!!!



Restanţele la creditele în
valută de la sfârşitul lunii
ianuarie 2009 au crescut de peste patru ori faţă
de restanţele acumulate până în
decembrie 2007, ceea ce arată o situaţie cu
adevărat îngrijorătoare. Până la
sfârşitul lunii lunii decembrie 2007 se
acumulaseră restanţe de 13,5 milioane RON, iar de
atunci, în doar 13 luni, populaţia şi
agenţii economici au mai acumulat restanţe
în valută de 45,1 milioane RON, din care 14,8
milioane RON în luna ianuarie 2009.


Şi restanţele bihorenilor la creditele în
lei au continuat să crească, dar creşterea
este mai lină. Astfel, restanţele la creditele
în lei la sfârşitul lunii ianuarie 2009
erau „doar” duble faţă de cele
acumulate până în decembrie 2007. De
asemenea, creşterea faţă de luna decembrie
2008 a fost de doar 8%, faţă de 34%, cât a
fost creşterea restanţelor la creditele în
valută.


Nici la nivel naţional situaţia restanţelor
nu este cu nimic mai roză. Mai mult, tendinţa de
creştere este chiar mai accentuată decât la
nivelul judeţului Bihor, ceea ce este într-un
fel de înţeles, având în vedere
că Bihorul este între judeţele
fruntaşe în ceea ce priveşte mărimea
restanţelor, iar acum şi alte judeţe
„se grăbesc să ne prindă din
urmă”.


Ce ne rezervă viitorul din punct de vedere al
restanţelor este o incertitudine, chiar dacă
putem intui ce urmează dacă nu se iau măsuri
rapide şi eficiente de restructurare a portofoliilor
de credite, în special pentru creditele în
valută. Chiar dacă încă
specialiştii susţin că restanţele la
creditele în valută se găsesc în
limite rezonabile, fiind sub 1,5% din totalul creditelor
acordate, certitudinea este că băncile sunt la un
pas de a decreta COD ROŞU pentru restanţele la
creditele în valută, dacă nu apar
schimbări favorabile semnificative care să
domolească creşterea lor.


Liviu Sav