Este adevărat că au avut loc modificări semnificative în modul de gândire a creditării, iar câteva din aceste modificări ar fi:
· Creditele nu mai reprezintă „motorul” băncilor şi prin urmare nu mai sunt promovate;
· Au fost eliminate tipuri de credite foarte bine vândute în trecut (creditele în CHF, creditele cu dobânda fixă în primii ani);
· Au crescut costurile creditelor, în primul rând dobânda;
· Băncile au devenit mai prudente, astfel a crescut birocraţia şi implicit timpul de acordare a creditelor.
În ceea ce priveşte creditarea persoanelor fizice, din punct de vedere al atitutidinii clienţilor, se poate observa o reducere semnificativă a cererii de credite. De ce nu mai vrea populaţia credite? Unii aşteaptă reducerea preţului la imobile, alţii se tem de volatilitatea cursului de schimb valutar şi de creşterea dobânzii, dar există şi persoane care nu au certitudinea veniturilor viitoare. În general, persoanele fizice solicită în această perioada carduri de credit, şi mai puţin alte tipuri de credite.
Datele problemei sunt complet diferite la persoanele juridice. Firmele nu îşi pot permite „luxul” de a strânge foarte tare cureaua dintr-odată, ca şi persoanele fizice. Dacă o fac dintr-odată s-ar putea rupe. Prin urmare, pentru a-şi putea desfăşura activitatea în condiţii cât de cât normale, multe firme se bazează în mare măsură pe credite. Multe firme au solicitat credite şi în această perioadă. Totuşi, puţine au reuşit să le şi obţină.
Unde este problema? Firmele lucrează cu câteva bănci în mod tradiţional, iar numărul acestora rareori este mai mare de 4-5. Acestea sunt băncile la care au apelat şi în ultima vreme. Însă în multe cazuri „băncile de casă” nu au reuşit să îşi ajute clienţii fideli. Motivele sunt diverse:
1. firmele au avut „pretenţia” de a primi credite în condiţiile de acum 6 luni;
2. băncile respective au suspendat temporar activitatea de creditare, chiar dacă nimeni nu recunoaşte acest lucru;
3. băncile s-au orientat pe creditarea către alte domenii sau au produse de creditare, care nu se potrivesc clientului;
4. clientul este considerat riscant, iar banca nu intenţionează să se expună suplimentar.
Totuşi, piaţa bancară cuprinde în prezent cel puţin 15 bănci în aproape fiecare oraş resedinţă de judet, iar în oraşele mari şi foarte mari numărul băncilor prezente pe piaţa locală este mai mare de 25 sau chiar 30. În Oradea, în momentul de faţă sunt prezente prin sucursale, filiale sau agenţii proprii în jur de 29 de instituţii bancare. În general, firmele caută credite la cel mult 20% din băncile la care au un acces facil şi despre mai mult de jumătate din băncile din imediata apropiere nu ştiu aproape nimic.
Se poate spune că actualul blocaj de pe piaţa creditelor se datorează ambelor tabere, atât băncilor, cât şi clienţilor. Băncilor, pentru că nu sunt suficient de transparente şi nu comunică clienţilor potenţiali soluţiile de finanţare existente, iar clienţilor pentru că nu ştiu unde să caute şi cum să se „vândă”.
Liviu Sav, ACCA
liviu.sav@BROKERdeBANI.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!