Dan Voiculescu audiat din nou

Curtea de Apel Bucureşti a decis, la termenul din 16 octombrie, ca Dan Voiculescu şi Paraschiva Silaghi, una dintre verişoarele sale, care a depus o cerere de intervenţie în procesul deschis de omul de afaceri împotriva CNSAS, să fie audiaţi.

Curtea a decis că este necesară audierea Paraschivei Silaghi pentru a lămuri condiţiile în care aceasta şi-a schimbat declaraţiile în ceea ce îl priveşte pe Dan Voiculescu, având în vedere că aceasta a depus anul trecut, la dosarul din instanţă, o declaraţie notarială prin care arăta că îşi anulează vechea declaraţie în care preciza că afirmaţiile lui Voiculescu către Securitate nu i-au afectat viaţa.

Tot la termenul din 16 octombrie a fost admisă cererea de intervenţie a Mikaelei Kalberg, o altă verişoară a lui Dan Voiculescu. Mikaela Kallberg, o altă verişoară a lui Dan Voiculescu, a făcut cerere de intervenţie în procesul acestuia cu CNSAS, în care spune că părinţii ei ar fi fost reţinuţi de Securitate după ce preşedintele fondator al PC i-ar fi denunţat pentru deţinere de valută.

Mikaela Kallberg relatează în cererea depusă la dosarul aflat la instanţă în ce condiţii au fost reţinuţi părinţii ei, în 1975, la scurt timp după ce ea plecase în Suedia. “Tatăl meu i-a povestit lui Dan Voiculescu că, după plecarea mea în Suedia, au făcut ordine în camera mea, găsind o bancnotă de 100 de coroane suedeze ruptă. La două zile după aceea, s-au prezentat la părinţii noştri două persoane civile, însoţite de Dan Voiculescu, şi au cerut direct: <Scoteţi imediat valutra pe care o deţineţi  casă. Au predat (n.r. părinţii) bancnota de 100 de coroane suedeze ruptă şi au fost pe loc arestaţi”, arată Mikaela Kallberg în cerere de intervenţie.

Mikaela Kallberg este sora Paraschivei Silaghi, cealaltă verişoară a lui Dan Voilescu căreia Curtea de Apel Bucureşti i-a admis, în iunie 2009, cererea de intervenţie.

Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea familiei Silaghi, în baza notelor de la dosarul de la CNSAS în care apar declaraţii ale lui Dan Voiculescu referitoare la fuga din ţară a verişoarei sale şi a soţului acesteia.

Dan Voiculescu a susţinut, la audierile CNSAS din 2006, că dădea informaţii şi despre cetăţeni străini, fiind “obligat să câştige o pâine”, se arată în documentele depuse la Tribunalul Bucureşti, instanţă care a judecat dosarul înainte de schimbarea legii CNSAS, în urma căreia Curtea de Apel Bucureşti a devenit competentă în procesele cu CNSAS. “Lucrând în comerţ exterior eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine când mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el. Dar nici pe acela nu il turnam în sensul de a-i face vreun rău. Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hârtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comerţul exterior”, se arată în documentul ce conţine redactarea audierii lui Dan Voiculescu la CNSAS.

Potrivit stenogramei, omul de afaceri a precizat că a fost urmărit de Securitate tot timpul şi că a fost dorit să le fie de folos. Dan Voiculescu a mai declarat că nu a fost niciodată de folos Securităţii. “Eram urmărit, tot timpul am fost vânat, tot timpul am fost dorit să le fiu de folos. Din toate hârtiile de aici rezultă că niciodată nu le-am fost de folos. Toate răspunsurile mele au fost clare. M-aţi întrebat dacă m-am văzut cu studenţi străini. Da, m-am văzut cu studenţi stăini. (….) Deci, stimaţi domni, nu am nici un fel de angajament semnat cu securitatea, indiferent de direcţii, denumiri, cu nimeni”, a adăugat Dan Voiculescu la audieri.

Conform aceluiaşi document, omul de afaceri nu a recunoscut numele de cod “Mircea” şi “Felix”, însă şi-a recunoscut scrisul de pe notele informative. Acesta a precizat că nu a dat niciodată note informative fostei Securităţi şi că documentele sunt doar informaţii cerute de şeful instituţiei la care lucra. Potrivit actelor de la instanţă, Dan Voiculescu nu a putut să explice de ce documentele scrise de el apar semnate cu numele Felix.

Omul de afaceri mai arată, în acţiunea înaintată judecătorilor, că are un veridict de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS şi că acest dosar este o “manipulare politică”. “ Sub presiunea campaniei şi a manipulărilor politice directe, Colegiul CNSAS a emis punctul de vedere intitulat “Decizie nr. 234/15.06.2006, exprimând concluzia că aş fi fost colaborator al poliţiei politice comuniste”, susţine Dan Voiculescu.

Acesta a precizat că “nu există niciun angajament scris, nu există nicio notă infomativă şi nu există nicio dovadă de recompensare” şi că acest dosar “este făcătura unor ofiţeri de securitate, eventual cu contribuţia urmaşilor lor de după Revoluţie”. Dan Voiculescu adaugă că, în momentul în care a declarat la audierile CNSAS că “Felix sunt eu”, i s-a părut că acel scris este al lui, însă “propoziţia rostită nu a însemnat recunoaşterea faptului că a folosit acel pseudonim ca nume de cod.”

Potrivit deciziei CNSAS conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele consipativ Mircea, când a “relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbările de valută, etc” şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.

Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni stăini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix. Astfel, “la data de 27.01.1974 se propune abandonarea informatorului Felix, motivată de primirea în PCR la data de 15.01.1974 şi de faptul că la data respectivă, Directiva a III-a nu avea ca obiectiv concret pe lângă care să poată fi dirijat”. În plus se menţionează că în ultima vreme infomatorul “Felix” ar fi furnizat informaţii în S.I.G (supraveghere informativă generală)”, se arată în decizia CNSAS.

Dan Voiculescu, fostul lider al Partidului Conservator, a contestat decizia de colaborator al Securităţii ca poliţie politică primită de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pe 7 august 2006. Dan Voiculescu a cerut magistraţilor să constate că deciziile date de CNSAS sunt netemeinice şi nelegale şi să constate că nu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste.

Dosarul lui Dan Voiculescu a ajuns în instanţă, după ce legea CNSAS a fost declarată neconstituţională, iar competenţa instanţelor s-a schimbat.

Pe 30 ianuarie 2008, Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţională Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, după ce a fost sesizată cu această excepţie în cazul fostului lider PC, Dan Voiculescu.

Dan Voiculescu a fost declarat de CNSAS, în 7 august 2006, colaborator al Securităţii ca poliţie politică, în virtutea unor note informative în care îşi turna rude care voiau să fugă din ţară, colegi de studenţie şi, mai apoi, colegi de serviciu. La momentul deconspirării sale, Voiculescu a spus că verdictul CNSAS confirmă faptul că nu a fost ofiţer de Securitate implicat în dispariţia banilor familiei Ceauşescu.

 

Sursa NewsIn