Conform statisticilor, doar în primele şase luni ale anului aproape două sute de persoane au fost infectate cu virusul HIV în ţara noastră.
V-aţi gândit vreodată cum ar fi să aveţi SIDA şi să fiţi ocoliti de oameni pe stradă? Dincolo de lupta cu boala, seropozitivii se luptă cu răutatea, ignoranţa şi ideile preconcepute ale societăţii în care trăiesc.
Marius are 20 de ani şi este seropozitiv din copilărie.
“Totul a început atunci când am fost internat în spital pentru un vaccin şi acel vaccin m-a infectat. Am început să ma simt rău, să mă îmbolnăvesc mai des. După aceea a spus un medic să facem şi testul HIV şi a ieşit pozitiv”, a declarat Marius.
Şi de atunci, a început coşmarul. După ce oamenii au aflat că este bolnav, Marius a fost obligat să înveţe alături de alţi seropozitivi într-o clasă separată, izolaţi de ceilalţi copii.
“Toţi ştiau ce suntem. Când ieşeam în pauze afară, începeau să îşi bată joc de noi, să strige, alteori aruncau cu pietre după noi”, a afirmat el.
A urmat adolescenţa, cu zile de izolare şi momente în care încerca să se accepte aşa cum e şi să treacă peste gândurile morţii.
“Eu am o senzaţie ca şi cum m-ar fi lovit. Ar fi dat cu ceva în mine. O durere. Dacă ar simţi şi ei durerea aceasta, nu ar mai face ceea ce fac”, spune Marius.
Cu timpul, a trecut peste judecăţile oamenilor şi a avut curajul să privească boala în ochi. Acum este reprezentantul tinerilor seropozitivi din Reşiţa. Este un om normal, ca oricare dintre noi.
“Mă trezesc dimineaţa, ca orice om, doar că îmi iau pastilele, apoi ies afară cu prietenii. Mergem prin oraş, jucăm fotbal, ne întoarcem la bloc, stăm. Merg acasă, îmi iau medicamentele şi mergem prin oraş toată seara. Noi ajungem prin oraş pe la 12-1 noaptea”, a declarat Marius.
SIDA nu se transmite prin aer, atingere sau sărut.
“Teama pe care o avem faţă de faptul că ştim că este o boală incurabilă automat ne pune în situaţia de a-l vedea pe celălalt ca pe un potenţial pericol şi atunci este mult mai simplu să îl excludem”, a afirmat psihologul Cristina Călărăşanu.
În cazul lui Marius mai sunt alţi 11 mii de români. El are un singur mesaj de transmis pentru aceştia: “Deschide ochii, sunt la fel ca tine!”
Trimite articolul
X
Anonim says: Daca am fi cu adevarat crestini nu am proceda asa.E trista povestea lui Marius si noi toti trebuie sa schimbam ceva in comportamentul nostru. Sa incercam sa fim mai buni, mai drepti, sa aplicam principiul empatiei in relatiile cu cei din jur. E usor sa privesti din exterior, e mai greu sa incerci sa faci cu adevarat ceva pentru cei care sufera , sa-i inveti pe cei din jur sa-si modifice proastele obiceiuri.
maria says: Trebuie sa ne schimbam comportamentul pe care il avem fata de cei aflati in suferinta, sa devenim buni crestini.
Adina says: Buna. Am 32 de ani si am aflat ca sunt hiv positiva in a 4-a luna de sarcina. A fost un soc enorm pt mine si pt sotul meu.Acum fiul meu are aproape 4 luni si e inca in tratament. Are deja 2 teste hiv negative. Cu ajutorul lui D-zeu il vom face curand si pe al treilea si atunci vom rasufla usurati…..el a scapat!!!
Norocul nostru a fost poate faptul ca traim in usa iar aici lumea s-a mai obisnuit cu boala iar discriminarea nu se compara cu cea din tara noastra. Am avut un suport moral enorm din partea medicilor si pot spune ca am invatat sa traiesc cu boala. Asta ma ajuta sa-mi pot privi fiul in ochi in fiecare zi cu speranta ca o sa pot fii alaturi de el atata timp cat D-zeu imi va permite.
Doresc sanatate si multa incredere si optimism tuturor celor care au acest virus si celor care au pe cineva drag cu hiv sau sida.
