Emo - generatia abandonata

Despre ei se fac frecvent bancuri, iar pe internet a aparut chiar si un site in care copiii emo sunt prezentati sub forma unor caricaturi. Psihologii spun insa ca acesti tineri au probleme reale, care, ignorate, pot duce la tragedii, automutilari sau chiar sinucideri si ca de vina sunt mai multi factori, printre care implicarea superficiala a parintilor in educatie si reducerea comunicarii tinerilor doar pe internet. La randul lor, profesorii afirma ca de fapt problemele tinerilor emo apartin unei generatii intregi. “Sunt copii crescuti cu cheia la gat, au parinti care, in goana dupa bani, ii neglijeaza. Devin generatii lipsite de afectivitate. De la elevi am aflat ca adeptii stilului emo se taie pe maini, au tendinte sinucigase, plang mult si cred ca nu au nici un rost in viata”, spune profesorul Ioachim Hatieganu de la Liceul Nicolae Iorga din Bucuresti. Cultura “emo” a aparut in anii 80 in Statele Unite si Marea Britanie printre adolescentii care ascultau un anumit gen de muzica. Adeptii curentului se caracterizeaza prin inclinatia spre suferinta si au chiar tendinte sinucigase. si in Romania au existat doua cazuri tragice: o fetita de 12 ani din Bucuresti s-a aruncat de la balcon, iar un adolescent de 17 ani, din Bihor, s-a spanzurat.

“Dupa ce fetita din Bucuresti s-a aruncat de la balcon, a inceput sa se vorbeasca in Romania de stilul emo”, spune o fata in varsta de 17 ani, originara din orasul “Unde Nimeni Nu a Auzit de Emo”, dupa cum s-a recomandat ea insasi pe o pagina de internet. Am aflat mai tarziu ca se referea la Deva. Tanara zice ca nu este chiar emo, desi a avut “multe probleme in familie”. Ii place sa arate ca ei. In schimb, fostul ei prieten este emo inca de la varsta de 15 ani. “A avut dificultati in familie si inca are, e sensibil si plange ca sa se descarce”, explica fata. Baiatul a fost plecat in America impreuna cu parintii lui si de acolo a importat acest stil de viata pentru care avea afinitati cu mult inainte de a-i sti denumirea.

Prietenul fetei invata la o facultate particulara de Drept, unde a intrat cu o nota putin peste medie. Este in continuare foarte trist si il supara, pe deasupra, si “profii” care ii spun sa se tunda sau macar sa-si dea parul de pe fata. Nici parintii sai nu se pot impaca cu latura emo. “De cand au fost cazurile de sinucidere, ei considera ca toti emo se sinucid”, imi mai spune fata intr-o discutie purtata pe messenger.

Tanara imi povesteste ca muzica il influenteaza pe amicul ei, dar cartile mai putin, fiindca nu prea citeste. Nici ea nu se omoara cu lectura, a citit mai demult “Crima si pedeapsa” a lui “Dostoevsky”, care i-a placut. Ea spune ca vrea sa urmeze aceeasi facultate la care este si prietenul ei, din empatie, dar si din pragmatism, deoarece are garantat ajutorul parintilor dupa terminarea scolii.

Nu atat de sigur pe viitor este insa “Emo Kid”, un tanar din Baia Mare cu care am discutat tot pe internet. si el are o pagina web cu poze cat mai emo ale sale. Isi descrie cu litere multicolore stilul vestimentar: “Pantalon negru, tricou negru, par pe jumatate de ochi si piercing”. Baiatul a descoperit cultura emo cu 2-3 ani in urma pe internet, unde a ascultat muzica preferata de adeptii stilului si a vazut scurtmetraje cu ajutorul Youtube si Google. Acum are 20 de ani, a ramas corigent la matematica, fiindca nu i-a placut materia. Nu are preferinte asupra vreunei facultati. I-am propus un exercitiu de imaginatie: cum se vede peste 5 ani? Raspunsul s-a conturat rapid si sec: “Nu stiu. Eu, mai ales, ma duc dupa ce-mi place”. Insa, in urma discutiilor noastre, am aflat ca singura lui pasiune este sa asculte muzica.