Programul „mărul şi castravetele“, în şcoli, din 2009

Peste 90 de milioane de euro anual ar urma să fie livraţi de UE tuturor statelor membre care sunt de acord să dea gratuit fructe şi legume în şcoli, bani care merg pe cumpărarea acestora, dar şi pe informarea despre efectele benefice ale lor. Programul vizează combaterea obezităţii şi a alimentaţiei nesănătoase în rândul copiilor. Potrivit documentului făcut public marţi de Comisia Europeană (CE) şi care urmează să fie discutat în Consiliul şi Parlamentul European, între 50 şi 75% din fondurile necesare acestui program ar urma să fie susţinute din bugetul UE, zonele mai sărace urmând să acopere doar 25% din costuri.

Din calculul făcut de oficialii CE, pentru cele 26 de milioane de copii cu vârste între 6 şi 10 ani din UE, la o medie zilnică de 0,20 euro/copil, costurile într-un an şcolar ar ajunge la aproximativ 156 de milioane de euro, din care 66 ar urma să cadă în sarcina bugetelor naţionale ale statelor membre. Publicitate

Elevii români s-ar putea bucura de anul viitor, pe lângă lapte şi corn, şi de fructe şi legume gratuite. Alegerea fructelor rămâne la latitudinea fiecărui stat. După decizia CE, în şedinţa Guvernului de miercuri s-a discutat această propunere. „Măsura este interesantă. Chiar dacă motivele statelor din UE nu sunt neapărat aceleaşi cu ale noastre, cele 90 de milioane euro sunt interesante şi pentru România, mai ales că PIB-ul ţării noastre este sub media europeană. Măsura nu este obligatorie pentru statele membre, dar pentru România este o şansă să o aplicăm şi este bine venită pentru elevii care ar primi produse sănătoase“, a spus premierul Tăriceanu.

În România învaţă aproximativ 860.000 de elevi în clasele I-IV, vârsta către care se îndreaptă noul program de alimentaţie. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei sunt încântaţi de idee. „Dacă proiectul trece de Parlamentul European, atunci legea trebuie respectată. Pe lângă cornul şi laptele, le-ar prinde foarte bine un măr, o portocală, o pară, pentru că în clasele primare cei mici consumă foarte multă energie şi au nevoie de vitamine“, crede Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei.

CE şi-a bazat programul pe datele statistice îngrijorătoare la nivel european: se estimează că 22 de milioane de copii din UE sunt supraponderali şi mai mult de 5 milioane dintre ei sunt obezi şi se aşteaptă ca acest număr să crească cu 400.000 în fiecare an.

Doza minimă zilnică de fructe şi legume pe persoană recomandată de OMS este de 400 de grame, nerespectată însă de europeni, care consumă în medie 380 de grame. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2007, un român a mâncat zilnic, în medie, 102 grame de fructe şi alte 234 de grame de legume, deci în total 336 de grame, sub media europeană.


Alte măsuri pentru sănătatea elevilor
În timpul guvernului Năstase a fost iniţiat programul „cornul şi laptele“, care va fi extins din acest an şi pentru clasele V-VIII, nu doar pentru elevii din şcoala primară. Anul trecut, programul a costat 300 de milioane de lei. Astfel, numărul beneficiarilor va creşte la 2.670.000 de copii. O a doua măsură luată anul acesta a fost aceea de a interzice chioşcurilor din şcoli, grădiniţe şi creşe să mai vândă chipsuri, dulciuri, hamburgeri, cartofi prăjiţi sau sucuri acidulate. Această lege a fost votată în urma statisticilor care arată că 40% dintre copii suferă de obezitate. În plus, obezitatea infantilă a crescut cu 8% din cauza alimentaţiei nesănătoase.

Ce fructe recomandă nutriţioniştii
Nutriţionistul Julieta Cristescu spune că fructele care sunt recomandate copiilor sunt mărul, care „este sfânt la şcoală“, caisele, piersicile, kiwi sau portocalele. La capitolul legume, se recomandă „felii de roşii, ardei, castraveţi, dar şi morcovi, care conţin
vitaminele A, B, C“, spune Cristescu. Medicul atrage însă atenţia că anumite fructe nu trebuie consumate în cantităţi mari, pentru că au multe glucide şi îngraşă, cum ar fi strugurii, perele, bananele sau prunele. Însă, spune nutriţionistul, cel mai bine este ca elevul să vină cu pacheţel de acasă, care să conţină un sandviş cu carne şi brânză mai slabe, cu legume şi puţină pâine, un fruct şi lapte sau iaurt.

 

cotidianul.ro