România ar putea duce Austria în faliment, potrivit unei publicaţii austriece

Publicaţia a notat că un risc suplimentar
este reprezentat de instabilitatea euro şi
s-a întrebat că, dacă “statul va
susţine băncile, cine va susţine
statul?”.

Articolul menţionează riscurile existente
în România şi Bulgaria, unde
în ultimii ani au fost înregistrate
deficite de cont curent semnificative precum şi
grade ridicate de îndatorare a populaţiei,
mai ales prin credite în euro.

Profil a arătat că există riscul de
creştere a împrumuturilor neperformante
în regiune, în condiţiile în
care şomajul este în creştere, iar
devalorizarea monedelor naţionale a redus
capacitatea populaţiei de a plăti
împrumuturile în valută.

“Cetăţenii din Europa de Est
îşi plătesc încă creditele,
dar analiştii anticipează o dublare a
cazurilor de incapacitate de plată, în
următorii ani, întrucât populaţia
nu are economii, în timp ce riscul şomajului
este din ce în ce mai mare”, scrie Profil.

În unele ţări s-ar putea ajunge la o
rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot
fi plătite, ceea ce implică pierderi totale
de peste 30 de miliarde de euro.

Dacă s-ar ajunge la o pondere de 10% a creditelor
neperformante, ar rezulta probleme enorme,
avertizează Profi, care oferă ca exemplu
BCR.

“În 2007, BCR a rulat un capital propriu de un
miliard de euro şi a furnizat credite de peste opt
miliarde de euro în România. Dacă 10%
din aceste opt miliarde nu mai pot fi încasate,
acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200
de milioane, ceea ce ar însemna că
filiala din România ar avea nevoie
urgentă de capital, iar cel mai simplu mod de a
obţine fonduri ar fi să ceară de la
grupul-mamă, care deţine o participaţie
de 70%”, conform sursei citate.

Dacă banca austriacă nu ar reuşi să
pună la dispoziţie acest capital, ar
însemna falimentul BCR, nu şi al Erste,
potrivit Profil.

Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar
resimţi puternic asupra situaţiei
financiare a grupului austriac.

Potrivit articolului, Raiffeisen International se
confruntă cu o situaţie similară
în Ucraina.

Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se
bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi
speră să strângă 150 de miliarde
considerate necesare susţinerii pieţelor
bancare din estul-Europei.

Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite
cu răceală de către partenerii europeni.

În plus, turneul ministrului de finanţe
Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia
şi România s-a lovit de “un
dezinteres deschis”, se mai arată în
articol.

 

Mediafax