Pentru FC Bihor a evoluat în patru perioade (1983/1990, 1991, 1992, 1994/1995), adunând 220 de meciuri și 82 de goluri, dintre care 17 cu capul, în ciuda înălțimii de 1,70 m. A mai jucat la Steaua București (1990, 14 meciuri – 5 goluri), Kispest Honvéd Budapesta (1992), Poli Timișoara (1993), FC Brașov (1995/1996) și Olimpia Satu Mare (1996/1997). Conform romaniansoccer.ro, în prima ligă are 136 de meciuri și 36 de goluri.

A fost implicat la FC Bihor și ca antrenor, fiind secundul lui Ioan Andone în anul 2000, apoi antrenor principal în 2009, iar ulterior la Centrul de copii și juniori, până în 2011. De 14 ani locuiește în Ungaria și a dobândit și cetățenia maghiară.

Bihon.ro: La mulți ani, Ovidiu! Ai atins o bornă frumoasă, 60 de ani. Cum se simte fostul fotbalist?

Ovidiu Lazăr: Mulțumesc frumos pentru urare. Aș vrea să spun că bine, n-am nicio problemă, dar totuși au trecut 60 de ani deja. Nu știu, sper să fie mai bine decât cum a fost până acum, pentru că de la 40 a trecut repede, de la 50 foarte repede. Acum sper să treacă mai încet, de la 60 la 70.

Bihon.ro: Cu ce se mai ocupă actualmente Ovidiu Lazăr?

O.L.: Lucrez la primăria Oradea, în cadrul Serviciului Parcări și am și o grupă de copii la ACS Transilvania Sport Academy, este vorba de grupa de juniori U17, de care mă ocup după orele de program. Îmi face plăcere să-i antrenez, să nu ies din circuit, că e important să rămâi în circuitul fotbalistic.

Bihon.ro: Revenind în trecut în perioada ta de glorie, care ar fi cele mai frumoase momente ale carierei de fotbalist?

O.L.: Au fost etape mai bune și frumoase, dar și etape mai puțin bune. Păi, aș puncta debutul în Divizia A la 17 ani și 9 sau 10 luni, nu știu exact. Am debutat într-un meci cu Corvinul Hunedoara și am fost foarte fericit la vremea respectivă. Pe urmă am început să joc meci de meci, să marchez goluri și apoi a venit transferul la Steaua, iarăși un moment favorabil al carierei. Că n-am știut eu să profit așa cum trebuia, asta e altă problemă. Pe urmă, eu am fost foarte legat de FC Bihor, parcă mă simțeam cel mai bine acasă. Poate de aia am pierdut mult, pentru că simțeam nevoia să mă întorc mereu acasă. Stăteam puțin afară, după care trebuia să vin înapoi acasă. Trebuia să fiu un pic mai tare și să-mi văd drumul așa cum trebuia să fie.

Bihon.ro: Cred că ai fost unul dintre cei mai valorificați fotbaliști orădeni în anii 90.

O.L.: Se poate spune că am fost o monedă de schimb. Am fost într-un du-te vino permanent. Primeam un telefon de la Bigan (n.red. – Constantin Bigan), Ovi trebuie să te vând! Primeam apoi de la Dărăban, dacă nu te vând pe tine și pe Cheregi (n.red. – Marius), nu mai avem bani. Te împrumutăm, vii înapoi, te vindem și vedem cum facem și te aducem, când avem bani. Da, nu mi-a părut rău, pentru că am câștigat și eu, a câștigat și clubul, numai că lucrurile astea se uită și rămâi cu ce ești în prezent.

Bihon.ro: Ai și o selecție și un gol la echipa națională, într-o perioadă în care era greu să ajungi la prima reprezentativă, concurența fiind foarte mare.

O.L.: Era greu, foarte greu. Am fost la un meci amical cu Polonia în care am și marcat și pe care l-am câștigat cu 2-1. Pe postul de atacant cred că erau vreo 8, Lăcătuș, Cămătaru, Vaișcovici, era Hagi care mai juca în față, era și Scânteie de la Bacău, Ștefan Stoica de la Craiova… erau mulți. A fost iarăși un moment bun și frumos pentru mine. La tineret am avut mai multe prezențe, am fost doi ani chemat și plecam din Divizia B.

Bihon.ro: Cum era să joci la vremea respectivă pe un stadion arhiplin la Oradea, care se umplea cu două-trei ore înainte de meci?

O.L.: Era o plăcere, o bucurie să vedem tribunele pline. Ne dădeau un imbold important spectatorii. Îi simțeam, cum tribunele erau aproape de teren ne transmiteau o energie debordantă. Când scanda tot stadionul „Bihoru, Bihoru!”, simțeau și adversarii că nu au o viață ușoară la Oradea. Aveam și o echipă valoroasă în acele vremuri.

Bihon.ro: Cea din perioada Mateianu?

O.L.: Aveam o echipă extraordinară încă din Divizia B cu Viorel Mateianu. Puteam juca de la egal la egal cu orice echipă din Divizia A. Așa se zicea. Și eram în Divizia B. Dacă stai să mă asculți poți zice că vorbeste omul ăsta prostii, dar nu e așa. De exemplu, după câteva etape în care echipa jucase foarte bine, Mateianu a fost chemat la echipa națională olimpică a României și le-a pus o condiție celor de la București, dacă poate să ia șapte jucători de la FC Bihor, altfel nu vine. Eram buni, dacă Mateianu zicea asta.

F.C.Bihor 1986-1987 randul de sus de la stanga la dreapta Gheorghe Hanga (maseur) Francisc Klauzs, Sorin Simut, Vladimir Tamas, Arpad Bucico, Dan Baba, Cristian Draghici, mijloc Alexandru Balazs, Sorin Cigan, Alexandru Kiss, Viorel Mateianu (antrenor principal)Paul Popovits (antrenor secund) Gabriel Bruchental, Dumitru Ile , Calin Vesa , jos Sandor Kulcsar, Cornel Georgescu, Andras Biszok, Marcel Lazareanu, Ovidiu Lazar, Nicolae Muresan, Florian Brumaru FOTO: facebook CĂTĂLIN DOBLE

Bihon.ro: Antrenorul Viorel Mateianu a fost foarte apreciat în acea perioadă. Ce a inovat el în fotbal?

O.L.: Multe le vezi în fotbalul modern de acum. A fost extraordinar, era un vizionar, parcă știa ce va urma. De exemplu, nu aveam voie să ia portarul mingea în mână. Balazs era obligat de el să joace cu piciorul. Pentru că o să vină vremea când nu o să mai ai voie să iei mingea în mână, ne spunea, și uite chiar așa s-a întâmplat peste ani. Nu mai spun de cornerele cu devierile alea, le fac și englezii acum, voltele, lungul de linie… extraordinar. Jucam din prima, că aveam viteză mai bună de joc, dar asta nu poți să o faci dacă nu ai niște jucători cu îndemânare, tehnici și inteligenți. A fost un om extraordinar. A fost cel mai bun antrenor pe care l-am văzut, așa consider eu. Un om de la care am învățat foarte multe și în viața de zi cu zi. A fost un pedagog extraordinar. Asta a contat poate cel mai mult. Am fost cea mai unită, la un moment dat, cea mai unită echipă. Eram toți împreună oriunde.

Bihon.ro Îmi aduc aminte, la meciuri erați împreună toată echipa, și când vă bucurați la goluri, dar și când protestați…

O.L: Obligatoriu! Cine nu făcea asta, era contra noastră. Trebuia să mergem toți. Îți mai povestesc și o altă întâmplare faină cu Mateianu…

Bihon.ro: Te ascult

O.L: Noi și Poli Timișoara retrogradasem din Divizia A. FC Bihor primise și o penalizare de 3 puncte pentru neîndeplinirea baremului în Divizia A. La sfârșitul turului eram pe primul loc, am bătut pe Poli Timișoara, pe Baia Mare și UTA și la noi și la ei, am făcut egal la Bistrița, am bătut la noi acasă, am făcut egal la Satu Mare, am câștigat la noi. Și n-am promovat. Noi am pierdut cu Aurul Brad, cu Paroșeni și nu mai știu cu care echipă care a retrogradat. Mai erau trei etape până la sfârșitul campionatului și am jucat la Timișoara. Ei dacă învingeau, erau promovați. Înainte a fost întrebat de prim secretarul Vulturar ce crede că va fi. El a zis că vom câștiga la două goluri diferență. Înainte de a pleca la Timișoara, n-am făcut decât două antrenamente, pentru că tot trebuia să aterizeze Ceaușescu cu elicopterul pe teren. Ne-au așteptat cu 40.000 de oameni în tribune, ansamblu folcloric, spectacol, totul pregătit. Atunci ieșeai la încălzire cu tricoul cu care și jucai, iar cu 10 minute înainte să ieșim ne-a zis să ne dăm cu parfum să avem 1-0 încă din primul minut. Avea niște chestii din astea… era un vizionar, visa că dă un jucător gol, îl introducea pe teren și așa se întâmpla. Așa a fost și la Timișoara atunci, am câștigat cu 2-0.

Bihon.ro: Revenim la vremurile actuale, ai revenit pe gazon și ai dat lovitura de începere la FC Bihor – Steaua. Cum te-ai simțit?

O.L.: Recunosc că am avut emoții acum, mai mari decât atunci când jucam. M-am simțit copleșit, mă bucur că nu m-a uitat lumea și că își aduce aminte de minte. Mă întâlnesc cu foarte mulți oameni pe stradă, care îmi spun ce echipă avea pe vremuri Bihorul și ce bine era.

Bihon.ro: Cum ți se pare parcursul avut de FC Bihor până acum?

O.L.: Echipa a avut un început foarte bun, doar că acum spre sfârșitul sezonului regular parcă nu mai e același nivel și nu știu de ce. De obicei se întâmplă o cădere, așa ne spunea și Mateianu. Începi bine, urmează o perioadă de câteva meciuri în care cazi, o „burtă” îi spunea nea Vio, după care urci. Mă bucur că au câștigat la scor cu CS Dinamo și sper să continue să urce din nou. Este și în funcție de cum s-a făcut pregătirea, faci un calcul cam când trebuie să fii în forma maximă. Am pățit și noi în campionatul ăla când la Oradea se scanda UEFA, UEFA. Nea Puiu Cosmoc era antrenor și am început foarte bine, i-am bătut pe toți și am dat o grămadă de goluri, norma bihoreana, 4, 5, 6, cum îi prindeam. În ultimele 4 etape a fost foarte greu, am pierdut la Pitești, la Steaua, abia am câștigat acasă cu Petrolul.

Bihon.ro: Nu am mai fost în Liga I din sezonul 2003-2004. Când crezi că vom avea din nou fotbal de primă ligă la Oradea?

O.L.: Cred că atunci când va fi gata stadionul vom avea și echipă de Liga 1. Pentru că nici nu ai unde să joci. Ce faci, mergi să joci la Arad sau la Cluj? Din ce știu nu te lasă să joci fără nocturnă. Trebuie făcut stadionul și până atunci se poate forma o echipă bună, competitivă, care să reziste câțiva ani buni în Liga I.

Bihon.ro: Crezi că Erik Lincar este antrenorul potrivit pentru a duce FC Bihor în prima ligă?

O.L.: Da, Lincar e un fost jucător foarte bun. Am văzut că are minte, știe să pună echipa în teren, este un bun antrenor. Poate să facă asta, este un băiat tânăr, dar trebuie ajutat. Trebuie să-i aducă niște jucători, pentru că nu poți să faci… bici, din orice. Din ce îl cunosc este și un băiat serios, cu bun simț și asta contează, contează.

Ovidiu, mulțumesc pentru dialog și îți transmit în numele cititorilor La mulți ani!

Ovidiu Lazăr, alături de președintele George Tătar la meciul cu Steaua FOTO: TEODOR BIRIȘ

Merge la Campionatul Mondial 2026

Dacă naționala României așteaptă luna martie pentru a vedea dacă ajunge la Campionatul Mondial din 2026, în urma barajului cu Turcia și învingătoarea dintre Slovacia și Kosovo, fostul atacant orădean va fi prezent în vară în SUA. „Am fost invitat de fostul meu coechipier de la FC Bihor Lucian Sălăjan, cu care am rămas bun prieten, și în vară voi merge în SUA. O să vedem ce grupă o să prindem la Houston”, spune Ovi Lazăr.

„Unsprezecele” ideal din fotbaliști bihoreni

La finalul discuției cu Ovidiu Lazăr l-am rugat pe fostul atacant să alcătuiască un „unsprezece” al FC Bihor alcătuit doar din jucători bihoreni. Alegerea lui Ovi Lazăr a fost un modul tactic 1-4-3-3- în care se regăsesc: Alexandru Balazs – Arpad Bucico, Ioan Zare, Gabriel Bruchental, Alexandru Kiss – Vladimir Tămaș, Nicolae Mureșan, Attila Kun – Arpad Szucs, Ioan Agud, Cornel Georgescu.

Un meci și un gol la prima reprezentativă

La echipa națională de seniori Ovidiu Lazăr are un meci amical și un gol în România – Polonia, scor 2-1, disputat în 26 septembrie 1990 pe Stadionul Steaua. Pentru România au evoluat atunci: B. Stelea – D. Petrescu, Șt. Iovan, I. Andone. Gh. Popescu, M. Klein – I. Rotariu, Ov. Sabău, D. Mateuț – Ov. Lazăr, M. Lăcătuș. Selecționer: Gheorghe Constantin. Au mai jucat: I. Dumitrescu, M. Rednic, P. Badea.

(Interviu apărut și în ediția print a săptămânalului Jurnal bihorean de joi 4 decembrie)