Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a virat, în perioada ianuarie-martie, către cinci partide, suma de 67,8 milioane de lei, potrivit raportului Expert Forum. Astfel, PSD a primit 26,5 milioane de lei, PNL 22,5 milioane de lei, USR 12,1 milioane de lei, AUR 5,3 milioane de lei, ProRo 1 milion de lei, însă fondurile au fost virate unui executor judecătoresc, iar PMP nu a primit fonduri din cauza unui conflict juridic privind președinția partidului.

[eadvert]

Același raport arată că partidele politice au reușit să cheltuie cu 13,4 milioane mai mult decât au primit, adică 81 de milioane de lei. Recordul l-a realizat partidul AUR, care a cheltuit cel mai mult față de suma primită de la AEP, adică 12 milioane față de cele 5 milioane de lei primite. USR a cheltuit 17 milioane de lei, față de cele 12 milioane lei primite, PNL 23 de milioane de lei, față de 22 milioane de lei, PSD 27de milioane față de 26 milioane de lei primite de la AEP.

În luna martie, partidele au cheltuit cel mai mult, aproximativ 35 de milioane de lei, comparativ cu februarie, în care au cheltuit 20 de milioane, respectiv ianuarie, când au cheltuit 25 de milioane.

Cheltuielile pentru presă și propagandă, în creștere

Cei mai mulți bani au fost utilizați pentru presă și propagandă, aproape 44 de milioane de lei, adică 53% din total. „Cheltuielile pentru presă și propagandă au crescut constant din 2021, pentru aceeași perioadă. Dacă în 2021, partidele au cheltuit 10 milioane de lei în primele trei luni, în 2024 au cheltuit aproape 44 de milioane.

Partidele au atins cele mai mari valori ale cheltuielilor de când se măsoară aceste date. PSD a cheltuit în ianuarie 2024 8,4 milioane de lei, depășind recordurile anterioare de la finalul lui 2021 (7,2 milioane de lei). PNL și AUR au reușit aceste performanțe în martie 2024, cu 6,2 milioane de lei, respectiv 4,8 milioane de lei. USR a cheltuit, de asemenea, cel mai mult comparativ cu istoria partidului privind subvențiile – 4,3 milioane de lei în martie.

Pe de altă parte, în februarie, PNL a cheltuit doar 432.000 de lei, care este pe de parte cea mai mică alocare lunară”, se arată în raport. „Menționăm că datele din platforma de transparență privind publicitatea politică a Facebook (Ads Library), analizate de EFOR, arată că PSD, PNL, AUR și USR au cheltuit în primele 3 luni aproape 2,4 milioane de lei pentru publicitate online. Așadar, publicitatea online este o parte redusă din cheltuielile de promovare, cu mențiunea că nu putem concluziona că toate aceste reclame au fost plătite din subvenții sau din fonduri private”, subliniază sursa citată.

Vom afla anul viitor pe ce au cheltuit banii

Cum legislația este destul de lejeră și nu prevede reguli și sancțiuni pentru perioada de dinaintea campaniei electorale, partidele profită de acest lucru, pentru a publica publicitate mascată.

Campania electorală începe la 10 mai, potrivit legislației în vigoare, și ține până la 8 iunie, cu o zi înainte de alegerile locale și europarlamentare.

„Chiar dacă nu există un concept legal de precampanie și nici limite calendaristice pentru aceasta, în practică partidele încep activitatea de promovare mai repede, iar această perioadă este considerată ca fiind precampania. Înainte de începerea campaniei electorale nu vorbim despre promovare electorală, ci de promovare politică. Aceasta din urmă se poate face oricând în afara perioadei electorale, chiar și în ani electorali. Legea în vigoare nu include niciun fel de definiție a publicității politice, iar pentru materialele de promovare politică nu există niciun fel de interdicție legată de mesaj sau format”, subliniază EFOR.

Raportul atrage atenția că „perioada care precede campania electorală este mult mai vizibilă din punctul de vedere al promovării”, partidele cheltuie mulți bani în această perioadă, posibil bani din subvențiile acordate de stat, însă legislația nu prevede obligativitatea ca acestea să fie transparente cu cheltuielile. Legea spune că partidele sunt obligate să depună un raport cu cheltuielile și veniturile pe 2024, în aprilie 2025, „cu alte cuvinte, o să aflăm peste un an cât s-a cheltuit”.

Printre problemele identificate de EFOR, se numără și faptul că partidele nu sunt obligate să divulge cine a plătit pentru publicitatea politică, întrucât nu există obligații de marcare materialelor de promovare. „Eficiența mecanismelor de raportare din campanie este redusă prin mutarea unei părți semnificative a activităților de promovare în precampanie”, mai arată EFOR.

„Nu există mecanisme de control prin care să compare situația materialelor produse și plasate în spațiul public sau în online cu ceea se raportează scriptic. AEP face verificări doar la nivelul documentației. Așadar, legislația privind finanțarea partidelor poate deschide spațiul spre realizarea unor cheltuieli fără ca ele să fie raportate, întrucât nu sunt legate de luna de campanie electorală”, mai subliniază sursa citată.

Autorii raportului susțin că este nevoie de o reformă a legislației, „întrucât formula actuală este defectuoasă și în detrimentul unor procesele electorale corecte”.

„Cu toate acestea, o astfel de reformă nu trebuie să afecteze libertatea de exprimare, ci mai degrabă să diversifice modalitățile de promovare în campanie și să crească eficiența raportării și controlului”, atrage atenția EFOR.

FACTBOX Conform HG 10/2016, materialul de propagandă electorală este:

(1) […] orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții:
a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat; b) este utilizat în perioada 10 mai 2024 – 8 iunie 2024, ora 7,00;
c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg;
d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului.
(2) În campania electorală, partidele politice care participă la alegeri, precum și candidații independenți pot utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:
a) afișe electorale cu dimensiuni de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură;
b) materiale de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile art. 68 – 71 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale deciziei Consiliului Național al Audiovizualului privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerile autorităților administrației publice locale din anul 2024;
c) publicitate în presa scrisă;
d) materiale de propagandă electorală online;
e) broșuri, pliante și alte materiale tipărite din aceeași categorie.