La aproape un secol de la lansarea primelor avertismente cu privire la efectele toxice ale benzinei cu plumb, Algeria, ultima ţară din lume care utiliza acest tip de carburant, a epuizat luna trecută ultimele stocuri, a precizat PNUD.

„Punerea în practică reuşită a interzicerii benzinei cu plumb constituie o etapă majoră pentru sănătatea la nivel mondial şi pentru mediul nostru”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al PNUD, organizaţie cu sediul la Nairobi, capitala Kenyei.

În urmă cu doar 20 de ani, peste o sută de ţări din întreaga lume utilizau încă benzina fără plumb, în pofida a numeroase studii ştiinţifice care demonstrau legătura între acest carburant şi morţile premature, efectele nefaste asupra sănătăţii şi poluarea aerului şi solului.

[eadvert]

Primul semnal de alertă a fost tras în 1924, când zeci de muncitori au fost internaţi în spital şi cinci au fost declaraţi morţi după ce au suferit de convulsii la o rafinărie care produce benzină cu plumb în New Jersey (SUA). Cu toate acestea, până în anii 1970, aproape toată benzina vândută la nivel mondial conţinea plumb.

În anul 2002, când PNUD a lansat campania sa vizând interzicerea benzinei cu plumb, mai multe mari puteri economice, precum SUA, China şi India, încetaseră deja să mai utilizeze acest carburant. Cu toate acestea, benzina cu plumb a continuat să fie utilizat în ţările cu venituri reduse.

În 2016, după ce Coreea de Nord, Birmania şi Afganistan au încetat să mai vândă benzină cu plumb, doar în câteva state au continuat să mai funcţioneze benzinării care furnizau acest carburant. În cele din urmă, Algeria a urmat Irakul şi Yemenul, ultimele ţări care au eradicat benzina fără plumb.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) estimează într-un comunicat de presă că eliminarea benzinei cu plumb va permite “evitarea a peste 1,2 milioane de decese premature, creşterea cu câteva puncte a coeficientului de inteligenţă la copii, realizarea unor economii de 2.440 miliarde de dolari la nivel mondial şi reducerea ratei criminalităţii”. Chiar şi aşa, PNUD subliniază că utilizarea combustibililor fosili trebuie redusă în mod considerabil pentru a frâna efectele schimbărilor climatice, în special având în vedere creşterea exponenţială a vânzărilor de autovehicule pe pieţele emergente.

„Sectorul transporturilor este responsabil pentru aproape un sfert din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră şi până în 2050 ar urma să crească până la o treime” subliniază PNUD, adăugând că 1,2 miliarde vehicule ar urma să fie introduse în circulaţie în următoarele decenii. “Această cifră include şi milioanele de vehicule la mâna a doua care vor fi exportate de Europa, SUA şi Japonia spre ţările cu venituri medii şi mici. Acestea vor contribui la încălzirea planetei, iar poluarea aerului este susceptibilă să provoace accidente”, adăugă Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

SURSA: AGERPRES