JAXA a încercat să plaseze modulul SLIM la cel mult 100 de metri de ţinta de aselenizare, dar va fi nevoie de până la 30 de zile pentru a verifica dacă acest obiectiv a fost atins.

[eadvert]

Modulul SLIM măsoară 2,4 metri lungime, 1,7 metri lăţime şi 2,7 metri înălţime. Capacitatea sa de a realiza o aselenizare de „precizie” i-a atras porecla „Moon Sniper”. În prezent, modulele selenare se plasează de obicei la câţiva kilometri de ţintă, ceea ce le poate complica misiunile de explorare.

Asolizarea la punct fix este mai dificilă pe Lună comparativ cu cea pe asteroizi – performanţă realizată deja, inclusiv de către JAXA – deoarece gravitaţia satelitului natural al Pământului este mai puternică decât pe corpurile cereşti de dimensiuni mici şi, prin urmare, un astfel de vehicul spaţial are doar o singură şansă de a aseleniza cu succes.

Locul ales pentru aselenizarea lui SLIM este un mic crater, cu diametrul sub 300 de metri, numit „Shioli” (“semne de carte”, în japoneză), unde modulul trebuie să efectueze analize ale rocilor despre care se presupune că provin din mantaua selenară, structura internă a satelitului natural al Pământului, încă foarte puţin înţeleasă.

Modulul SLIM, aflat pe orbita circumselenară încă de la sfârşitul lunii decembrie, a coborât spre suprafaţa satelitului natural al Pământului cu viteza de 1.700 m/s, transmite şi AFP.

Pe baza datelor de telemetrie, “se pare că SLIM a aselenizat. Îi verificăm statutul”, a spus Shin Toriumi, un oficial JAXA, în timpul unei transmisiuni în direct.

Aselenizarea cu precizie este “o provocare uriaşă” pentru SLIM, a explicat pentru AFP Emily Brunsden, directorul Astrocampusului de la Universitatea din York. Precizia lui “Moon Sniper” constituie “un progres tehnologic enorm care va permite proiectarea de misiuni menite să răspundă la întrebări de cercetare mult mai specifice”, a adăugat ea, precizând şi că realizarea acestei performanţe este „excepţional de dificilă din punct de vedere tehnologic”.

„De obicei, există o singură şansă, aşa că până şi cea mai mică greşeală poate duce la eşecul misiunii”, a avertizat ea.

În craterul Shioli, ales pentru aselenizare, se află roci “cruciale pentru cercetarea originii Lunii şi a Pământului”, a declarat pentru AFP Tomokatsu Morota, lector la Universitatea din Tokyo, specializat în explorarea spaţiului.

SLIM este echipat cu o sondă sferică, puţin mai mare decât o minge de tenis, capabilă să îşi modifice forma pentru a se deplasa pe suprafaţa Lunii. A fost dezvoltată de JAXA, în parteneriat cu Takara Tomy, un producător japonez de… jucării.

Totodată, JAXA a realizat un joc video online pentru a explica mai bine provocările SLIM.

Această misiune japoneză urmăreşte, de asemenea, să contribuie la avansarea cercetărilor privind resursele de apă de pe Lună, o problemă esenţială în contextul în care Statele Unite şi China intenţionează în cele din urmă să instaleze baze locuite acolo.

Prezenţa apei îngheţate a fost demonstrată pe solul din craterele din regiunile polare ale Lunii care se bucură prin urmare de multă atenţie.

La mai bine de 50 de ani de la primii paşi ai omului pe Lună, o performanţă realizată de americani în 1969, satelitul natural al Pământului a devenit din nou subiectul unei curse globale, în care rivalitatea dintre Statele Unite şi China ocupă un rol central.

Însă, multe alte ţări şi companii private îşi manifestă, de asemenea, interesul faţă de Lună, inclusiv Rusia, care visează să reînvie gloria spaţială a URSS, în special în parteneriat cu China sau cu India, aceasta din urmă reuşind vara trecută prima sa aselenizare.

Primele două tentative de aselenizare ale Japoniei s-au sfârşit cu eşecuri. În 2022, o mini-sondă a JAXA, Omotenashi (“ospitalitate”, în japoneză), aflată la bordul misiunii americane Artemis 1, a suferit o defecţiune fatală a bateriei la scurt timp după eliberarea ei în spaţiu. În aprilie 2023, un modul de aselenizare al tinerei companii private japoneze ispace s-a prăbuşit pe suprafaţa Lunii.

Aselenizarea controlată rămâne o provocare tehnologică uriaşă, chiar şi pentru marile puteri spaţiale. La începutul lunii ianuarie, compania privată americană Astrobotic, aflată sub contract cu agenţia spaţială americană NASA, a fost nevoită să renunţe la misiunea de alunizare din cauza unei scurgeri de combustibil şi urmează să ardă la reintrarea în atmosfera terestră.

Totodată, NASA a amânat cu aproape un an următoarele două misiuni ale măreţului său program Artemis de revenire pe Lună, până în septembrie 2025, respectiv septembrie 2026.AGERPRES/