Micşorarea reflectă cele 1.034 de gigatone de gheaţă care s-au topit odată cu retragerea gheţarilor, surparea gheţii prin „’desprindere” – atunci când bucăţi de gheaţă se desprind din gheţar – la extremităţi.

[eadvert]

Acest studiu este de asemenea primul care estimează cantitatea totală de gheaţă pierdută de Groenlanda în mod specific în urma micşorării gheţarilor. Sugerează că estimările anterioare ale modificărilor în bilanţul masic al calotei Groenlandei – cantitatea de zăpadă şi de gheaţă acumulate în fiecare an versus cantitatea pierdută – au subestimat acele pierderi cu până la 20% prin neglijarea micşorării gheţarilor.

Pierderea de 5.091 de kilometri pătraţi reprezintă o suprafaţă de mărimea statului insular Trinidad şi Tobago.

Studiul a folosit peste 200.000 de observaţii satelitare sau realizate cu ajutorul AI ale gheţarilor în scopul analizei acestor schimbări de-a lungul timpului.

„În Groenlanda, sunt zonele din jurul extremităţilor, unde totul se retrage şi se prăbuşeşte”, a spus coautorul studiului, Alex Gardner, cercetător în ştiinţele pământului la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

„Metodele anterioare nu au fost chiar atât de grozave în a măsura o astfel de modificare a calotei. Dar schimbarea este uriaşă”.

Calota glaciară din Groenlanda este una dintre cele două calote rămase, cealaltă fiind situată în Antarctica. Alcătuită din sute de gheţari, acoperă circa 80% din întinderea Groenlandei.

Dacă s-ar topi complet, calota din Groenlanda ar ridica nivelul mării cu circa 7,4 metri.

Întrucât schimbările climatice au dus la creşterea temperaturilor în zonele arctice de patru ori în comparaţie cu restul lumii, oamenii de ştiinţă au spus că, în mod inevitabil, topirea calotei din Groenlanda va ridica nivelul mării cu cel puţin 27 de centimetri din cauza încălzirii produse deja.

Noua estimare privind pierderea gheţii în urma retragerii gheţarilor ar avea un impact redus asupra nivelurilor mării, susţin oamenii de ştiinţă, dar un impact major asupra circulaţiei curenţilor oceanici.

O cantitate atât de mare de apă dulce ar putea consolida curenţii costieri din regiunea Groenlandei şi ar contribui la slăbirea sistemului Atlantic Meriodonal Overturning Circulation, care deplasează apa de la nord la sud şi aduce căldură în Europa.

sursa: Agerpres