Ministrul Economiei, Irineu Darău, a propus o inițiativă legislativă care vizează recunoașterea oficială a epuizării profesionale, cunoscută sub termenul de burnout, și prevenirea acesteia prin măsuri concrete aplicabile la nivelul locului de muncă.

Proiectul are ca obiectiv principal prevenirea epuizării profesionale în rândul salariaților, promovarea unui echilibru real între viața profesională și cea personală, reducerea riscurilor psihosociale și protejarea angajaților împotriva suprasolicitării. Una dintre cele mai importante noutăți este crearea cadrului legal pentru acordarea de zile libere plătite destinate „refacerii profesionale”, fără a fi necesare documente sau justificări medicale.

„Singurul obiectiv al legii este prevenirea epuizării profesionale. Vorbim despre identificarea și reducerea riscurilor, la bună înțelegere între angajatori și angajați. Suntem convinși că angajatorii nu își doresc salariați aflați în burnout. Peste 10.000 de oameni au susținut această inițiativă, pentru că un angajat epuizat se recuperează greu și riscul de recidivă este mare”, a declarat ministrul Irineu Darău, într-un comunicat publicat pe Senat.ro.

Obligații noi pentru angajatori

Inițiativa legislativă introduce o serie de obligații clare pentru angajatori. Aceștia vor fi nevoiți să informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și la metodele de prevenire, precum și să includă riscurile psihosociale în evaluările interne de risc, folosind instrumente recomandate de Ministerul Muncii.

Pentru firmele cu peste 50 de angajați, proiectul prevede măsuri suplimentare: elaborarea anuală a unui plan de prevenire a burnoutului, crearea unui mecanism intern confidențial pentru semnalarea situațiilor de epuizare profesională și suportarea, parțial sau integral, a costurilor unor pachete de sprijin psiho-emoțional profesional.

De cealaltă parte, salariații ar beneficia de dreptul de a semnala riscurile de epuizare fără teama de represalii și de dreptul la o discuție formală cu angajatorul privind reorganizarea volumului de muncă sau a sarcinilor, fără consecințe disciplinare.

Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, instrumente de auto-evaluare a riscurilor psihosociale și standarde recomandate pentru consilierea profesională non-clinică.

Burnoutul, recunoscut oficial

Proiectul definește burnoutul ca o stare asociată activității profesionale, apărută în urma expunerii prelungite la factori de stres legați de organizarea și desfășurarea muncii. Scopul declarat este îmbunătățirea sănătății și bunăstării angajaților, prin condiții de muncă sustenabile și echilibrate.

Senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă din Senat, subliniază că epuizarea profesională nu este o problemă de voință sau motivație.

„La nivelul Uniunii Europene, stresul și factorii psihosociali sunt recunoscuți drept cauze majore ale burnoutului. Este momentul ca echilibrul dintre viața profesională și cea privată să devină un drept garantat prin lege, nu un privilegiu negociat”, afirmă aceasta.

Potrivit specialiștilor, burnoutul se manifestă prin oboseală cronică, insomnii, dureri de cap, probleme digestive și scăderea imunității. La nivel emoțional, apar iritabilitatea, lipsa motivației și pierderea interesului pentru activități care înainte aduceau satisfacție.

Comportamental, pot fi observate izolarea socială, procrastinarea, scăderea performanței la muncă și, în unele cazuri, creșterea consumului de alcool.