Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri că legea care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiilor de serviciu este constituțională. Decizia vine după patru luni de dezbateri, cinci amânări și două asumări ale răspunderii Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan. Actul normativ va fi transmis președintelui pentru promulgare.

Noua formă a legii, asumată pentru a doua oară de Guvern pe 2 decembrie, aduce modificări importante față de varianta inițială respinsă de CCR în luna octombrie. Perioada de tranziție a fost extinsă la 15 ani, pensia standard va reprezenta 70% din ultimul salariu net, iar pensia de serviciu se va calcula ca 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă. Magistrații se pot pensiona anticipat dacă au cel puțin 35 de ani vechime, însă, dacă nu au împlinit 65 de ani, li se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

Decizia CCR vine după ce, la termenul din 11 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de judecătoarea Lia Savonea, solicitase sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că legea ar putea încălca dreptul UE și crea tratament discriminatoriu pentru magistrați comparativ cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.

Odată ce legea va intra în vigoare, începe perioada de tranziție până în 2042, când vârsta standard de pensionare pentru magistrați va ajunge la 65 de ani. În fiecare an, vârsta de pensionare va crește treptat, iar în 2026 magistrații se vor putea pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani. Până în prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă aproximativ 80% din ultimul salariu brut, iar legea nouă aduce o reducere semnificativă.