Ministrul Educației și Cercetării a prezentat reformele care urmează să fie implementate în perioada următoare, printre care se numără: schimbarea sistemului de burse din educație, majorarea normei didactice, introducerea plății profesorilor în regim de plată cu ora și reorganizarea instituțiilor prin concentrări sau comasări educaționale.

Daniel David a afirmat că, dacă măsurile respective vor fi implementate înțelept – reamintind că ne aflăm într-o situație de criză, nu de normalitate socială -, atunci, chiar și temporar, se vor întări și salva aspectele importante, se va eficientiza ceea ce nu funcționează bine și, în acest mod, va exista posibilitatea unei dezvoltări.

El a precizat că, între măsurile impuse din afara sistemului (cum ar fi „norma mărită”, „redimensionarea burselor” etc.) și dorințele interne de a nu schimba nimic din beneficiile actuale, a încercat să găsească un demers rațional și decent, care să permită păstrarea oamenilor și a salariilor, precum și o creștere pe termen mediu și lung. În opinia sa, altfel, în situații de criză, inevitabil, alții vor dicta regulile și modificările.

De asemenea, Daniel David și-a exprimat disponibilitatea de a-și asuma angajamentul că orice modificare adoptată în prezent care, în viitor, nu va mai corespunde practicilor europene și condițiilor economico-financiare, va fi rediscutată și regândită.

„Eu sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu, dispus să ducă și criticile ticăloase (făcute să ne destabilizeze sistemul sau țara) și pe cele justificate (politic și uman), de dragul binelui nostru comun pe termen mediu-lung! Nu vă invit la același lucru, ci doar sper să fim cât mai mulți parte din soluții, nu din probleme. Nu cred că un om rezonabil nu înțelege rațional că modificările sunt rezonabile în situații de criză (unele erau necesare chiar în situație de normalitate). Pot înțelege însă ca psiholog că, emoțional, nu ai cum să fii mulțumit de măsuri de criză”, a scris ministrul.

Bursele în educație

„Creșterea spectaculoasă din ultimii ani nu poate să fie susținută. Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! Spre exemplu, trebuie să înțelegem că cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară”, a afirmat Daniel David.

Potrivit ministrului, în învățământul preuniversitar vor fi păstrate doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, fiind păstrate și bursele pentru mame minore, dar și bursele de merit, „până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9”.

După reorganizarea olimpiadelor și concursurilor, vor crește premiile obținute pentru câștigători. Bursele vor fi acordate doar pentru timpul în care elevii se află la școală, adică în procesul educațional.

„Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condițiile în care bursele nu se impozitează.
Bursele sociale vor trebui să fie acordate prin instituțiile autorităților locale de asistență socială, după o metodologie inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, profesorii și Ministerul Educației și Cercetării trebuind să se ocupe de educație.

În acest fel, definim corect «incluziunea» și «meritul», fără să le distorsionăm sensurile corecte, iar copiii care au nevoie vor fi protejați prin burse sociale, iar cei care sunt foarte performanți vor fi susținuți atâta cât ne permitem acum. Odată ce facem aceste reorganizări raționale și decente, sunt convins că scontata mărire treptată a bugetului în anii care vin va aduce resurse suplimentare”, a mai spus ministrul.

Mesajul integral al ministrului Educației

Dragi oameni ai educației și cercetării,

Acesta este un mesaj mai personal, dar cu angajamente instituționale, la început de mandat.

Așa cum am mai spus, am început primul mandat (decembrie 2024 – iunie 2025) într-o dublă criză, politică și economico-financiară. Fără a intra în detalii, angajamentul meu ca expert/tehnocrat susținut de PNL, pentru primul mandat, a fost marcat de trei angajamente:

(1) să întărim traiectoria euroatlantică a țării – și cred că prin alegerea unui președinte cu acest profil am contribuit la asta ( preluând, inevitabil, și criticile celor care aveau altă perspectivă);

(2) să asigurăm buna funcționare a sistemului de educație-cercetare, un sistem complex și complicat, și să inițiem doar reformele absolut necesare – cred că lucrurile au funcționat în parametri normali, iar reformele stringente sunt vizibile (vezi Raportul QX);

(3) să fac un diagnostic al sistemului de educație-cercetare, cu propuneri de soluții și reforme de implementat pe termen mediu-lung – am făcut asta prin Raportul QX.

Unii au spus că am vrut să fac prea mult, alții că am făcut prea puțin. Eu nu pot face ce doresc alții, ci am făcut cât am promis eu, nici mai mult și nici mai puțin!

Sincer și direct spus, fără să mă plâng sau să dramatizez, nu am căutat poziția de ministru, am venit cu un angajament pentru un mandat, lăsând lucruri dragi și importante la Cluj-Napoca, invitat fiind să ajut într-o situație complicată pentru țară. Așadar, la sfârșitul primului mandat îmi doream și eram pregătit să revin la Cluj-Napoca. Acest al doilea mandat a venit tot necăutat, ca o datorie legată de faptul că noua Coaliție a asumat Raportul QX ca reformă majoră în educație-cercetare și, evident, ca autor, probabil că sunt cel mai indicat să-l implementez. Nu în ultimul rând, ca în primul mandat, la invitația premierului și a PNL, m-am simțit obligat să contribui la înfruntarea crizei prin care trece țara și, în plus, am văzut acum și o fereastră de oportunitate rară de normalizare a unor lucruri care trenează de prea mult timp în sistemul nostru de educație-cercetare.

La fel ca în primul mandat, încep al doilea mandat ca expert/tehnocrat susținut de PNL. Nu credeam că poate fi o situație mai complicată decât cea din primul mandat, mai ales că aspectul de instabilitate politică a fost soluționat. Așadar, eram optimist, în timp ce lucram la Programul de Guvernare pentru educație-cercetare (2025 – 2028). Optimismul s-a transformat acum într-un realism îngrijorat, când am văzut deciziile economico-financiare asupra educației-cercetării. Da, țara este în criză, iar dacă nu facem ceea ce este corect, atunci ne vom bloca.

Pun acest al doilea mandat sub două angajamente, și anume „Per Aspera Ad Astra” și „Sapere Aude”, probabil bine sintetizate de formula kantiană „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”! Altfel spus, da, dacă îndrăznim să credem în ceea ce facem cu raționalitate și morală, prin asperitățile crizei de acum, vom ajunge la binele pe care ni-l dorim.

Așadar, pentru educație și cercetare, obiectivele și reformele angajate pentru acest mandat sunt cele din Programul de Guvernare.

În componenta academică (educație-cercetare) acestea se bazează pe Raportul QX. Aspectele operaționale vor fi discutate cu experții în domeniu și cu actorii din ecosistemul de educație-cercetare. Nu am emoții aici că vom găsi împreună cele mai bune soluții și chiar dacă pe alocuri vor fi dezbateri mai încinse, în final vom avea soluții larg acceptate în sistem, care îl vor moderniza major, spre binele oamenilor din educație-cercetare și al societății în general.

În componenta economico-financiară, deciziile asumate de Coaliție (și grupurile tehnice de lucru) le voi implementa pentru sistemul nostru în următoarele coordonate (prestabilite la modul general în Programul de Guvernare):

(1) Pe termen imediat, mesajul meu este că nu avem oameni de disponibilizat în educație-cercetare – asta înseamnă că nu vom opri contracte de muncă în vigoare și nu vom modifica salarii. Pe termen mediu, în legea salarizării unitare trebuie ca punctul de start în salarizarea în educație-preuniversitar sa fie salariul mediu brut pentru debutant, iar pozițiile de CSII/CSI să fie tratate similar cu pozițiile de conf./prof. univ.- acest lucru a fost de altfel deja angajat în timpul grevelor din 2023, a fost prins în diverse norme legale și unele chiar în Programul de Guvernare, președintele vorbind chiar la instalare de „stimularea financiară a personalului didactic”. Pe termen lung, trebuie să țintim atingerea, cel târziu până în 2030, a 1% din PIB pentru cercetare și a 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație.

Pentru a asigura toate lucrurile menționate anterior – Programul bazat pe Raportul QX și aspectele încurajatoare din componenta economico-financiară a Programului de Guvernare (2025 – 2028) -, trebuie însă să ne asumăm eficientizări paradigmatice dificile ale sistemului nostru. Așa cum am spus, vă asigur că în acest demers mă voi ghida după raționalitate și decența moralei (cu un accent mare pe morala bunului simț). Așadar, intenționez să fac aceste eficientizări economico-financiare doar în contextul a două principii: (1) principiul raționalității (prin raportare la standarde/bune practici europene) și (2) principiul decenței (prin raportare la cât poate suporta țara acum). Iată câteva măsuri, impuse sistemului nostru în condițiile economico-financiare actuale și modalitatea prin care intenționez să le implementez (încă nu sunt definitive ca modalitate de operaționalizare, se află în analiză, discutând în aceste zile cu experți și partenerii de dialog social).

Bursele în educație

Creșterea spectaculoasă din ultimii ani nu poate să fie susținută. Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! Spre exemplu, trebuie să înțelegem că cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară.

Măsurile raționale și decente pe care le văd sunt următoarele:

În preuniversitar păstrăm doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor/concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători.

Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la școală, adică în procesul educațional.

Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condițiile în care bursele nu se impozitează.

Bursele sociale vor trebui să fie acordate prin instituțiile autorităților locale de asistență socială, după o metodologie inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, profesorii și Ministerul Educației și Cercetării trebuind să se ocupe de educație.

În acest fel, definim corect „incluziunea” și „meritul”, fără să le distorsionăm sensurile corecte, iar copiii care au nevoie vor fi protejați prin burse sociale, iar cei care sunt foarte performanți vor fi susținuți atâta cât ne permitem acum. Odată ce facem aceste reorganizări raționale și decente, sunt convins că scontata mărire treptată a bugetului în anii care vin va aduce resurse suplimentare.

Norma didactică

În învățământul preuniversitar voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată să fie crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcție de diverse criterii (ex.:cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă etc.), pe care le voi discuta și cu partenerii de dialog social.

Degrevările pentru vechime se vor putea face din timpul nedidactic al normei.

Degrevările pentru funcțiile de conducere vor fi în jur de 30%, diferențiat în funcție responsabilități, și trebuie să fie, de regulă, incompatibile cu plata cu ora.

Plata cu ora se raportează la timpul de lucru total (40 de ore pe săptămână), astfel încât valoarea unei ore la plata cu ora să nu depășească valoarea unei ore din normă.

În învățământul superior, limita de 16 ore echivalente va deveni 18, pentru a ajuta universitățile să se înscrie în bugetul alocat.

Concentrări/comasări educaționale

Se vor mări, în limite psihopedagogice și administrative, numărul minim și cel maxim de elevi într-o clasă.

De asemenea, pentru a încuraja și o reformă a învățământului rural, se va mări numărul de elevi de la care o unitate educațională poate avea personalitate juridică.

Acestea trebuie să fie însoțite de o dezvoltare și modernizare și a infrastructurii educaționale.

Dacă implementăm înțelept acest măsuri – să ne amintim că suntem în situație de criză, nu de normalitate socială -, fie și temporar, practic întărim și salvăm aspectele importante, eficientizăm ce nu merge bine și astfel ne dezvoltăm. Între măsuri impuse din afara sistemului (ex. „normă mărită”, „redimensionarea burselor” etc.) și dorințele noastre de a nu se schimba nimic din beneficiile actuale, am încercat să găsesc un demers rațional și decent, care ne permite să păstrăm oameni și salarii și să creștem pe termen mediu-lung. Altfel, în situații de criză, inevitabil alții ne vor dicta regulile și modificările. Îmi pot asuma angajamentul că orice modificare de acum care nu va mai corespunde în viitor practicilor europene și condițiilor economico-financiare o voi rediscuta și regândi.

Eu sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu, dispus să ducă și criticile ticăloase (făcute să ne destabilizeze sistemul sau țara) și pe cele justificate (politic și uman), de dragul binelui nostru comun pe termen mediu-lung! Nu vă invit la același lucru, ci doar sper să fim cât mai mulți parte din soluții, nu din probleme. Nu cred că un om rezonabil nu înțelege rațional că modificările sunt rezonabile în situații de criză (unele erau necesare chiar în situație de normalitate). Pot înțelege însă ca psiholog că, emoțional, nu ai cum să fii mulțumit de măsuri de criză.

În fine, la modul real, dar cu mesaj simbolic, deoarece nu pot eu compensa efectele crizei în educație-cercetare, voi renunța lunar la 25% din salariul meu de la minister, pentru a redirecționa banii spre 2 burse de merit și 7 sociale (o să caut formula legală, nu asta este problema).

Joi, 26 iunie 2025, de la ora 14:00, voi avea o conferință de presă în care voi prezenta aceste lucruri și vă voi răspunde la întrebări la început de mandat. De asemenea, voi prezenta un calendar al reformelor din Raportul QX, pe care îl vom putea apoi examina periodic, sub aspectul respectării angajamentelor.

Cu deosebită considerație,

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene