După o întârziere de aproape cinci ani, documentul stabilește metodologia de evaluare, monitorizare și reducere a disconfortului olfactiv, o problemă des reclamată de cetățeni în zonele urbane și periurbane.

Normele definesc mirosurile ca substanțe sau amestecuri de substanțe volatile percepute de simțul olfactiv uman, clasificându-le în plăcute, neutre și neplăcute. Doar ultimele, atunci când depășesc anumite praguri de toleranță, intră în categoria „disconfort olfactiv” și pot genera sancțiuni sau măsuri corective.

Evaluarea va combina metode subiective – panouri de evaluatori și sondaje în rândul comunităților afectate – cu metode obiective, bazate pe măsurători instrumentale precum olfactometria dinamică, care determină concentrația mirosurilor.

Companiile ale căror activități produc emisii mirositoare vor fi obligate să întocmească și să aplice un plan de gestionare a disconfortului olfactiv. Acesta va include identificarea surselor, evaluarea intensității și măsuri tehnologice, operaționale sau de management pentru reducerea emisiilor.

Printre soluțiile posibile se numără instalarea de biofiltre, modernizarea echipamentelor, optimizarea proceselor de producție sau o mai bună gestionare a deșeurilor. Termenele de implementare vor fi stabilite în funcție de specificul activității și de costurile implicate.

Metodologia propune stabilirea unor valori limită pentru mirosuri, ținând cont de tipul substanței, frecvența și durata expunerii, densitatea populației din zonă și sensibilitatea receptorilor – locuințe, școli, spitale sau zone turistice. Reclamațiile cetățenilor vor rămâne un indicator central în procesul de monitorizare.

Aplicarea noilor norme presupune implicarea atât a autorităților centrale, cât și a celor locale, care vor avea responsabilitatea să verifice plângerile, să monitorizeze sursele și să se asigure că planurile operatorilor economici sunt puse în practică.

Pe lângă metodologia de evaluare, Ministerul Mediului a pus în consultare și un plan-cadru de gestionare a disconfortului olfactiv, care detaliază pașii pe care companiile trebuie să îi urmeze pentru prevenirea și reducerea impactului mirosurilor.