Într-o declarație făcută luni, 2 iunie, Bolojan a adus în discuție un „subiect interzis” până acum în mediul public: posibilitatea ca un angajat din administrația locală să lucreze simultan pentru mai multe instituții.

„Putem să discutăm de faptul că un secretar al unei comune, un contabil al unei comune, poate să aibă norma la mai multe primării. Și așa cum în sectorul privat un contabil gestionează mai multe societăți comerciale, în multe din primările din România, contabilii nu au suficient de lucru ca să justifice, de exemplu, o normă întreagă. Poți să lucrezi la două primării, două zile pe săptămână la o primărie și trei zile la cea mai mare de lângă”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan a dat ca exemplu și Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP), despre care susține că poate fi desființată fără niciun efect real asupra funcționării statului.

El spune că pot fi luate multe măsuri pentru a reduce cheltuielile din zona de administrație.

„De la consilierii personali, ai unor viceprimari, ai unor primari de localități mici. Acolo unde veniturile proprii din impozitele și taxele cetățenilor nu acoperă nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă în termen real că nu acea primărie există pentru oameni ce oamenii plătesc taxe pentru ca funcționarii din primărie să-și ia salariile”, a adăugat el.

Critici despre sporuri

Senatorul a criticat dur modul în care sunt acordate sporurile în sectorul bugetar, afirmând că „s-a abuzat” de ele: „Sporuri pentru condiții vătămătoare, care cred că a fost abuzat, sau chiar la sporurile pentru fondurile europene, nu neapărat la procent, ci la distribuție acestor fonduri, pentru că exact cum la final de an calificativele în administrația publică au devenit o formalitate și aproape toți funcționare sunt calificați la foarte bine, deși percepția asupra acelei instituții este proastă ca funcționare din partea cetățenilor La fel și acordarea de sporuri europene a devenit un aspect care ține doar de creșterea de salarii, fără să reflecte aportul funcționarului respectiv în absorbția proiectului.”

Bolojan propune ca „în condițiile în care ai beneficiat de un spor de fonduri europene doi ani de zile și proiectul tău a fost pierdut, poate ar trebui să returnezi acel spor înapoi statului, pentru că atunci, cu siguranță, vei fi mai atent ca proiectul să se implementeze”.

O altă propunere vizează reclasificarea unităților administrative: „Avem municipii cu 10.500, 11.000 de locuitori, avem orașe cu 2.000 de locuitori în România și, din păcate, avem grade mari, dar, în realitate, sunt la nivel de comune sau, în cazul unor municipii, maxim la nivel de orașe (…) Dacă s-ar aduce statutul localităților la realitatea de astăzi, din start s-ar reașeza multe lucruri și din acest punct de vedere.”

„Dacă fondurile, dacă proiectul a căzut pentru că nu s-a terminat lucrarea, nu s-a terminat licitația, nu au fost deci închise proiectele, e anormal ca tot aparatul unei primării sau unui minister să beneficieze de fonduri europene, dar la final să constați că absorbția nu s-a făcut. Deci da, cred că și acest fond trebuie analizat și văzut care sunt efectele și stabilit niște criterii într-adevăr după performanțe Așa spune procedura, numai că din păcate nu se aplică, ci v-am spus a devenit o formalitate”, încheie Bolojan.