Potrivit sesizării de neconstituționalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât și Camera Deputaților în 27 iulie și a fost transmisă două zile mai târziu al Președinție în vederea promulgării.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituționalitate și să constate că legea este neconstituțională în ansamblul său.

„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluție legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat și Camera Deputaților va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conținutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituție”, arată șeful statului.

În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.
„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puțin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii și cea a securității raporturilor juridice”, a explicat președintele.
Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data alegerilor parlamentare.

„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabilește data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situația în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgență. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce țin de evoluția situației sanitare”, a menționat Klaus Iohannis.

Acesta susține că prin intervenția intempestivă și formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziții și garanții constituționale”.
„Dacă senatorii și deputații vor fi obligați să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voința parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulității absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.

Președintele consideră că Parlamentul dobândește competența de a stabili data alegerilor în mod discreționar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituție, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituțional.

„Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să își desemneze reprezentații la nivelul autorităților publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităților publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.

Conform legislației, Guvernul este cel care stabilește data alegerilor, iar aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
„Prin norma criticată, se poate ajunge la situația în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare și fără o sancțiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungește indirect mandatul în curs”, a mai precizat președintele României.

(sursa: Mediafax)