Noua propunere are ca obiectiv instituirea unui cadru legal clar pentru plata pensiilor private, înlocuind sistemul actual, care funcționează provizoriu doar pe baza unor reglementări fragmentare. Până în prezent, sistemul românesc de pensii private funcționa exclusiv pe faza de acumulare, adică fiecare participant contribuia lunar la un cont individual, în care se adunau sumele investite.

La momentul pensionării, opțiunile erau limitate: fie retragerea integrală a sumei (cu plata impozitului pe câștig și a contribuției de sănătate – CASS), fie retragerea în rate egale, pe maximum cinci ani. Acest cadru era însă incomplet, lipsind reglementările privind plata pe termen lung a pensiilor.

Fonduri specializate și furnizori autorizați

Noua lege va duce la înființarea unor fonduri de plată a pensiilor private, administrate de furnizori autorizați de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Aceste fonduri nu vor putea percepe comisioane din sumele transferate de participanți, iar transferul între fazele de acumulare și plată se va face fără costuri suplimentare pentru beneficiari. Printre entitățile care vor putea deveni furnizori se numără:

• Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (precum NN, BCR, BRD etc.),
• Societăți de asigurare de viață,
• Societăți de administrare a investițiilor,
• Societăți nou-înființate, numite „societăți de plată a pensiilor private”.

Proiectul propune două modalități prin care participanții își pot primi pensia:

• Pensie prin retragere programată – suma acumulată este plătită lunar, în tranșe egale, pe o perioadă determinată (de până la 10 ani). Dacă participantul decedează înainte de finalizarea plăților, moștenitorii primesc suma rămasă. Valoarea lunară trebuie să fie cel puțin egală cu indemnizația socială minimă (1.281 lei în 2024).
• Pensie viageră (anuitate) – suma este convertită într-o pensie lunară plătită pe tot parcursul vieții. Aceasta va fi calculată pe baza unor indicatori statistici (speranță de viață, mortalitate etc.) și poate include o componentă de supraviețuitor, adică transferul pensiei către un beneficiar desemnat după decesul participantului.

O modificare importantă este eliminarea posibilității de retragere integrală a sumei acumulate, cu excepția cazurilor în care suma din cont este mai mică decât echivalentul a 12 indemnizații sociale (aproximativ 15.372 lei în 2024). În astfel de situații, participantul va putea alege între plata integrală sau în rate, pe maximum cinci ani.

Participanții își vor alege furnizorul de pensie

Proiectul prevede că fiecare participant va avea libertatea de a alege fondul și furnizorul de pensie privată. Astfel, concurența între furnizori va putea stimula servicii mai eficiente și mai transparente.

Adoptarea unei legislații complete pentru faza de plată a pensiilor private era o recomandare explicită din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în contextul procesului de aderare a României la această organizație. Proiectul vine, astfel, nu doar ca o necesitate internă, ci și ca un angajament internațional.

După aprobarea în Guvern, legea va merge spre dezbatere în Parlament, unde poate suferi modificări. Odată publicată în Monitorul Oficial, legea va intra în vigoare după un termen de un an, însă în mod realist, specialiștii estimează că primele pensii plătite conform noilor reguli vor apărea abia peste 2-3 ani.

La finalul lunii mai 2025, fondurile de pensii obligatorii Pilon II cumulau active de 166,2 miliarde lei, în creștere cu 19% față de aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, fondurile de pensii facultative Pilon III ajunseseră la active de 6,1 miliarde lei, o creștere de 21% într-un an.

În luna mai 2025, contribuțiile lunare la Pilonul II au fost de 1,95 miliarde lei, cu o contribuție medie de 430 de lei per participant. La Pilonul III, contribuțiile au totalizat 77,7 milioane lei, cu o medie de 169 de lei. Numărul total al participanților era de 8,3 milioane pentru Pilonul II și aproape 900.000 pentru Pilonul III.