Rețeaua de medicină legală din România este alcătuită din două categorii de unități: Institutele de Medicină Legală (IML), instituții publice cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății, și Serviciile Județene de Medicină Legală (SJML), organizate în cadrul spitalelor județene. Ambele categorii desfășoară aceeași activitate medico-legală, esențială atât pentru sistemul sanitar, cât și pentru buna funcționare a actului de justiție.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7/2026 au fost instituite măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în cadrul instituțiilor publice. Deși a fost prevăzută o excepție expresă pentru spitalele publice și serviciile de ambulanță – excepție de care beneficiază implicit SJML, integrate în structura spitalelor – Institutele de Medicină Legală au fost excluse din această categorie, deși desfășoară activitate cel puțin similară.
Pe 24 februarie 2026, la o întîlnirea cu reprezentații sindicatelor din Sănătate, ministrul Alexandru Rogobete, a avut o poziție tranșantă, neechivocă, pe care, conform sindicaliștilor, nu a pus-o în practică. Personalul din rețeaua de medicină legală se confrunta deja cu o inegalitate salarială structurală gravă, generată de modul de acordare a sporului specific care este acordat la nivelul ordonatorului principal de credite, cu un plafon fix distribuit între toate unitățile din subordine – ceea ce face ca angajații IML să primească un cuantum efectiv mult mai mic față de colegii lor din SJML, unde sporul se raportează la un număr mai redus de beneficiari.
În consecință, suplimentar spectrului de activități tipice, activitatea cotidiană în institutele de medicină legală ce implică diversitate de prestații medico-legale, volumul de cazuistică, număr mare de expertize complexe, escaladarea procesuală tipică a acestora către institutele de medicină-legală ce atrage responsabilitate instituțională, este deja lovită, paradoxal, de spectrul acordării unui spor mai mic. Personalul IML este astfel penalizat dublu: prin plafonarea sporului specific și prin actualele prevederi care – în mod arbitrar și complet nejustificat – reduc veniturile tocmai în aceste instituții medico-legale.
Această situație a generat deja un fenomen îngrijorător de demotivare, cu consecințe directe asupra capacității operative a institutelor. Aplicarea măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal exclusiv asupra IML, în timp ce SJML sunt exceptate, generează o serie de consecințe inacceptabile: adâncirea și mai mult a discrepanțelor salariale deja existente între angajații celor două structuri care desfășoară activitate identică sau similară; discriminare instituțională nejustificată, determinată exclusiv de forma de organizare administrativă, nu de natura activității; dezechilibre grave în resursa umană a IML, deja aflată la limita burnout-ului profesional și cu risc real de demotivare a experților cu competențe unice și greu de înlocuit; afectarea directă a capacității de realizare a expertizelor medico-legale complexe, cu impact imediat asupra actului de justiție și siguranței publice.
Ce cer sindicaliștii
Sindicatul Rețelei de Medicină Legală solicită Ministerului Sănătății și Guvernului României includerea imediată și expresă a Institutelor de Medicină Legală în categoria unităților exceptate de la prevederile OUG nr. 7/2026, prin completarea cadrului normativ cu un articol de derogare explicit; eliminarea discriminării salariale structurale existente, prin reformularea mecanismului de acordare a sporului specific specialității, astfel încât cuantumul efectiv primit de angajații IML să nu mai fie penalizat de modul de distribuire pe ordonator principal de credite; deschiderea imediată a unui dialog social real, cu reprezentanții sindicatelor din rețeaua de medicină legală, în vederea identificării unor posibilități reale pentru crearea unui cadru salarial echitabil și sustenabil.
„În absența unui răspuns concret și a unor măsuri legislative clare în termen de 15 zile, sindicatul anunță escaladarea progresivă a acțiunilor de protest, pînă la nivelul de a declanșa grevă generală la nivelul tuturor Institutelor de Medicină Legală din România, cu posibilă întrerupere a activității, în conformitate cu legislația în vigoare privind conflictele colective de muncă”, se afirmă într-un comunicat al Sindicatului Rețelei de Medicină Legală.
Conform aceleeași surse, întreruperea activității IML va afecta direct și imediat emiterea certificatelor medico-legale, efectuarea autopsiilor judiciare, realizarea expertizelor psihiatrice și a celor complexe solicitate de instanțele de judecată și organele de cercetare penală. „Responsabilitatea pentru consecințele acestei situații revine în totalitate autorităților care au generat și perpetuează această inegalitate inacceptabilă. Medicina legală nu este o instituție birocratică.
Este un pilon al statului de drept. Fără medicii și specialiștii noștri, justiția se blochează. Înțelegem nevoia de austeritate – dar austeritatea aplicată discriminatoriu, care pedepsește tocmai unitățile cu cea mai mare complexitate a activității și care produce deja o impunitate nemeritată tocmai asupra personalului cel mai responzabilizat, nu este o politică publică. Este o eroare cu consecințe sistemice grave. Cerem autorităților să acționeze responsabil și să corecteze de urgență această situație. Ușa dialogului rămâne deschisă. Răbdarea noastră, nu”, mai spun sindicaliștii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!