Curtea a identificat, în construcția autostrăzii A1 din România, o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea UE.
Raportul Curții de Conturi arată că autostrada A1 face parte din cele opt proiecte de infrastructură de transport de maximă importanță, apreciind că nici în 2030 trei dintre acestea, printre care și A1, alături de două căi ferate din Polonia și Sania, nu vor fi finalizate. Explicația este că acestea necesită un timp îndelungat de construcție, iar lucrările pentru anumite secțiuni nu au fost nici măcar planificate.
Curtea a identificat cazuri în care nivelul ridicat de birocrație afecta eficiența implementării. De exemplu, în România, autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.
Traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale.
În cazul metodei de gestiune partajată, în virtutea căreia responsabilitatea primară pentru implementare revine autorității de management competente, Curtea a detectat în multe cazuri probleme care au dus la ineficacitate. În România, între Lugoj și Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanțat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent.
În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii.
Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite.
sursa: Mediafax
Trimite articolul
X
moldo says: au dreptate la noi licitatiile, proiectele si executia se fac pe bucatele mici cu firme neputincioase ca sa nu zic neserioase, proiectul unei autostrazi trebuie facut de catre beneficiar cnair respectiv MT pe toata autostrada , dar la noi se face proiectul de catre constructor fiecare pe bucatica lui ceia ce e o mare prostie, ei stau 1 an de zile de la castigarea licitatiei pentru a finaliza proiectul. nmeni din MT nu e competent si dispus sa schimbe aceasta stare de lucruri .
Anonimul says: Prin raportul Curții Europene de Conturi nu aflam nimic nou, noi le stim cel mai bine pe ale noastre, intarzieri, birocratie, risipa, greseli si au uitat sa spuna multa, multa hotie.
Problema e ca nici dupa 30 de ani de democratie nu avem o autostrada cap-coada si in aceasta mocirla ne vom mai scalda mult timp, numai o minune ne mai poate pune pe linia de plutire … care nu va veni.
