Conform datelor Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, anul acesta, au fost omologate 13 pârtii noi de schi, cu un total de aproape 14 km. Sinaia este staţiunea care are cel mai mare număr de kilometri de pârtii de schi, cu circa 23 km, unde cel mai mare administrator este Transport Urban Sinaia, din cadrul Primăriei Sinaia. Staţiunea din Prahova este urmată de Poiana Braşov, care are 15 km de pârtii de schi, mare parte dintre aceştia fiind administraţi într-o colaborare dintre Primăria Braşovului şi Ana Teleferic, compania parte din grupul Ana Hotels care se ocupă de instalaţiile de teleferic, controlat de George Copos.

[eadvert]

Staţiunea din judeţul Braşov este una dintre cele mai căutate staţiuni montane pe perioada iernii, alături de Sinaia, Buşteni şi Predeal, dar şi una dintre cele mai scumpe. Printre cele mai cunoscute hoteluri din Poiana Braşov sunt Aurelius, Alpin Resort Hotel, dar şi hotelurile omului de afaceri George Copos, proprietarul Ana Hotels, care deţine aici unităţile Sport şi Bradul.

Primăria Braşovului are în plan extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, prin adăugarea a încă 30 de hectare, ceea ce înseamnă mărirea pârtiilor cu încă 10 kilometri.

România nu dispune de o infrastructură dezvoltată pentru a putea deveni o destinaţie de schi. Pârtiile mici, preţurile mari şi lipsa colaborării între proprietarii de hoteluri, administratorii de pârtii de schi şi autorităţile locale, cât şi centrale, fac din România o ţară de evitat pentru pasionaţii de schi. Mai mult, infrastructura locală nu permite practicarea prea multor sporturi de iarnă.

Pentru a creşte numărul de pârtii de schi, implicit şi numărul de kilometri de pârtii, e nevoie de zeci de milioane de euro în staţiunile unde deja există câteva pârtii de schi. Pentru a crea de la zero un domeniu schiabil, investiţia ar creşte considerabil, iar pentru un business care se susţine câteva luni din an, o astfel de investiţie e greu de suportat.

O altă problemă a staţiunilor de schi din România este reprezentantă de faptul că nu există o cartelă de acces pe pârtie valabilă mai multor administratori de pârtii, câţi proprietari sunt, atâtea cartele, iar această lipsă de colaborare şi de parteneriat poate afecta pe termen lung mersul lucrurilor într-o staţiune.

În fiecare an, românii pasionaţi de sporturile de iarnă preferă să îşi facă bagajele pentru a merge în staţiuni mai bine dezvoltate şi orientate către acest tip de turism. De multe ori, chiar şi Bulgaria este o opţiune mai bună decât România, mai ales din perspectiva costurilor.

Pe lângă faptul că România nu va atrage mai mulţi turişti în zonele cunoscute pentru pârtiile de schi, dar nu va avea capacitatea nici de a atrage sportivi profesionişti de sporturi de iarnă. România nu are o tradiţie în ceea ce priveşte sporturile de iarnă, cu atât mai puţin o infrastructură dezvoltată în această direcţie.

Sinaia şi Poiana Braşov au cel mai mare număr de kilometri de pârtii de schi din România, cu 23 km, respectiv 15 km.

(sursa: Mediafax)