Întrebat, luni, de Cluj24, în cadrul mesajului și Pastoralei de Paște transmise de la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, despre demersul lui Adrian Papahagi de la UBB, care a anunțat că va pleda pe lângă Sfântul Sinod al BOR să calculeze și Paștele, nu doar Crăciunul, după calendarul gregorian, astfel încât Învierea să se celebreze împreună cu credincioșii din Vest, mitropolitul Clujului a răspuns că și-ar „dori din tot sufletul” să se poată „repara” calendarul.
- „Trebuie să ne aducem aminte că în 1922 Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștile după Pascalia nouă.
- Constatând că mai toate țările ortodoxe au rămas cu Paștile pe calendarul vechi, pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați ortodocși, a revenit și BOR la calendarul vechi.
- Sigur că am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul și apreciem demersul profesorului Papahagi. Necazul este că în 1922, demersul corect al Bisericii Ortodoxe a fost judecat așa cum nu trebuie și o minoritate, mai ales din Moldova, s-a despărțit de biserică și sunt acum așa numită Biserică Stilistă. Tare greu este să te lupți cu ignoranța.
- Ar fi minunat dacă s-ar reuși acest lucru și s-ar trece pe stil nou și cu sărbătorile pascale, pentru că celelalte sărbători cu dată fixă, cum este Crăciunul, le ținem pe stil nou, doar cele legate de Paști le ținem pe stil vechi.
- Dreapta credință e importantă. Patriarhia Ierusalimului este pe stil vechi, iar noi, ortodocșii, sărbătorim Paștile pe stil vechi, iar sfânta lumină la Ierusalim la aceste Paști pe stil vechi coboară.
- Eu cred că și dacă am sărbători pe stil nou și am fi în comuniune cu țările din Vest, eu cred că tot sfânta lumină ar coborî, datorită credinței noastre la Paști. Ne rugăm la Dumnezeu ca acest lucru să se repare”, a spus IPS Andrei, conform Cluj24.
BOR să calculeze data Paștelui pe calendarul gregorian
Mitropolitul Clujului a făcut aceste declarații în contextul în care fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi de la UBB au cerut ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții.
[eadvert]
- „Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat.
- Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia).
- Cu toate astea, mergem cu rușii – și calendarul lor iulian, neîndreptat. Adică taman cu cei care au sabotat unitatea panortodoxă atât prin războiul inter-ortodox din Ucraina, cât și prin neparticiparea arogantă la Sinodul din Creta (2016)”, a scris Baconschi pe Facebook, scrie sursa menționată mai sus.
Paștele ortodox
Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă, precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade variază în medie cu 14-15 zile. Paștele poate cădea cel mai repede pe 4 aprilie și cel mai târziu pe 8 mai. În ultimii 20 de ani, Paștele a picat de 16 ori în aprilie și de 4 ori în luna mai, scrie hotnews.ro
Dacă luăm datele „pascale” din ultimii 80 de ani, Paștele a picat cel mai repede în 2010, când Învierea a fost sărbătorită în noaptea de 3 spre 4 aprilie. La polul opus, Paștele a picat cel mai târziu în anul 1983: pe 8 mai, iar acest lucru se va repeta abia în 2078.
Dacă luăm perioada următorilor 20 de ani: 2023 – 2042, Paștele va cădea de numai patru ori în luna mai și de 16 ori în aprilie. Perioada de șapte ani dintre 2021 și 2027 este specială, fiindcă de trei ori pică Paștele în luna mai.
Paștele va fi în 2023 pe 16 aprilie, iar ultima dată când a picat pe această dată a fost în 2017. Tot pe 16 va fi și în 2028.
La anul, Paștele va cădea pe 5 mai, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2013.
Paștele catolic și cel ortodox pică în aceeași zi o dată la 3-4 ani.
Ultima dată când Paștele catolic și Paștele ortodox au picat în aceeași zi a fost în 2017. Alți ani în care s-a sărbători la comun au fost: 2001, 2004, 2007, 2010, 2011 și 2014.
Următoarea va fi în 2025.
Paștele catolic
Cel mai repede poate pica pe 22 martie, iar cel mai târziu, pe 25 aprilie, fiindcă data Paștelui se calculează în funcție de echinocțiul de primăvară și de prima lună plină care vine după acesta.
Anul acesta a picat în 9 aprilie, iar ultima oară când s-a întâmplat asta a fost în 1950, dar se va repeta în 2034.
Există și statistici despre când a picat și va pica cel mai adesea Paștele catolic în 500 de ani (1600-2100. 4 aprilie, 15 aprilie și 20 aprilie sunt datele cel mai des întâlnite (de 20 de ori). La polul opus, Paștele a căzut de numai două ori pe 23 martie.
În 2038 Paștele catolic va fi pe 25 aprilie (cel mai târziu posibil).
Cum se calculează data Paștilor
O formulă după care se calculează data Sfintelor Paști a fost concepută mai întâi în cadrul Primului Sinod Ecumenic ținut la Niceea, în 325 d. Hr.
1. În ceea ce priveşte ziua săptămânală, Paştile se vor serba totdeauna duminica.
2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
3. Când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) cade duminica, Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici înaintea acestuia.
În „Liturgica generală” a părintelui Ene Braniște citim că data Paştilor creştine depinde de două fenomene astronomice, dintre care unul cu dată fixă, legat de mişcarea Soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade totdeauna la 21 martie), iar altul, cu dată schimbătoare, legat de Mişcarea de Rotaţie a lunii în jurul Pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară, numită şi lună plină pascală).
Aceasta din urmă face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocţiu, iar în alţii, mai târziu. Astfel, când luna plină coincide cu echinocţiul (21 martie) şi e o zi de sâmbătă, Paştile poate fi serbat chiar a doua zi, duminică, 22 martie. Aceasta este data cea mai timpurie a Paştilor. Dacă luna plină a avut loc înainte de echinocţiu (20 martie), atunci ea nu e pascală, ci trebuie să o aşteptăm pe cea de după echinocţiu, care va apărea abia peste 29 de zile, adică la 19 aprilie. Dacă aceasta cade într-o luni, Paştile nu poate fi serbat decât în duminica următoare, adică la 25 aprilie. Astfel, aceasta e data cea mai târzie a Paştilor, potrivit doxologia.ro
Învierea Domnului a fost calculată în acest fel până în anul 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian. Această măsură a fost necesară deoarece vechiul calendar iulian întârzia în fiecare an calculul – căci anul astronomic este cu 11 minute mai lung decât anul iulian și, odată la 128 de ani se mai acumulează încă o zi.
Pe 24 februarie 1582, Papa Grigore al XIII-lea îndreaptă eroarea, suprimând zilele cu care rămasese în urmă anul calendaristic (5-14 octombrie) şi restabilind echinocţiul de primăvară la 21 martie. Mai apoi, calendarul gregorian a fost acceptat de toate ţările occidentale, Biserica Ortodoxă Română adoptându-l în anul 1924. Unele Biserici Ortodoxe nu au pus în aplicare această hotărâre și, de aceea, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează, în continuare, calendarul neîndreptat.
Pentru a înlătura dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe și pentru a menține o unitate ortodoxă în serbarea Paștilor, Bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit, în anul 1927, ca Paştile să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după pascalia stilului vechi, adică în același timp cu Bisericile rămase la calendarul neîndreptat.
Cu toate că sărbătorim Paștile cu toții în aceeaşi duminică, Praznicul este numerotat diferit în cele două calendare întrebuinţate azi în creştinătatea ortodoxă, din cauza celor 13 zile cu care calendarul neîndreptat a rămas în urmă.
Așadar, data la care sărbătorim Paştile depinde de echinocţiul de primăvară, care cade mereu la 21 martie şi de luna plină de după acest echinocţiu. Luna plină variază şi, de aceea, data Paştilor este alta în fiecare an.
Datele în care vom sărbători paștele
2023 – 16 aprilie
2024 – 5 mai
2025 – 20 aprilie
2026 – 12 aprilie
2027 – 2 mai
2028 – 16 aprilie
2029 – 8 aprilie
2030 – 28 aprilie
Trimite articolul
X
sandu2100 
bihoreanul 
Bogdan says: In sfarsit va da Dumnezeu minte sa mutati Pastele in aceeasi data. A-ti ramas in evul mediu cu ideile voastre invechite. Ma mir ca mai este cate un luminat in Biserica Ortodoxa. Daca o sa continuati tot asa o sa ramaneti fara enoriasi in viitorul nu foarte indepartat.
-
Claudiu says:
…sunt și cei din ierusalim, grecia etc, nu e doar moscova si beinjingu-ul. Cei care zic că au ieșit din evul mediu, au uitat să desființeze si invenția ungurească, cea greco-catolică.
loll 
BOR va refuza aceasta propunere. says: Greu de ajuns la asa ceva deoarece bor eate mai aproape de rusia ortodoxa decat de catolici, asta ar trebui sa fie o decizie politica de stabilire a datei pastilor in aceasi zi pentru toti crestinii.
