Lansarea satelitului EMISAR (CubeSat 1U) este programată pentru luni, 30 martie 2026, la ora 14:30, ora României. Acesta va fi trimis pe orbită cu o rachetă Falcon 9, în cadrul misiunii Transporter-16, de la baza Vandenberg Space Force Base. Lansarea va fi transmisă în direct pe site-ul SpaceX, a transmis Economedia.

Colaborare națională în dezvoltarea satelitului

Proiectul a fost realizat de un consorțiu românesc coordonat de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Laserilor și Fizica Radiațiilor (INFLPR), împreună cu Romanian InSpace Engineering (RISE), RARTEL S.A. și Universitatea Maritimă Constanța. Colaborarea reunește specialiști în inginerie spațială, comunicații și operarea segmentului la sol.

• INFLPR a oferit infrastructura pentru integrare și testare.
• RISE a contribuit la proiectarea mecanică, termică și electronică, software și operațiuni de la distanță.
• RARTEL S.A. s-a ocupat de sistemele de comunicații și procedurile operaționale.
• Universitatea Maritimă Constanța gestionează segmentul la sol, inclusiv antenele și comunicațiile.

Funcționalitatea și obiectivele misiunii EMISAR

Satelitul EMISAR a fost conceput pentru a demonstra transmiterea securizată a mesajelor digitale între stații terestre situate în locații diferite. Informațiile sunt stocate temporar la bordul satelitului și retransmise la trecerile ulterioare peste zonele vizate. Această metodă permite creșterea capacității de transfer în condiții de conectivitate limitată și poate fi utilizată pentru monitorizarea mediului, observații ale Pământului și comunicații în regiuni izolate.

Înainte de lansare, satelitul a trecut toate etapele de testare și validare, respectând cerințele Agenția Spațială Europeană și ale SpaceX. Testele au inclus simulări de vibrații mecanice și expunerea la camere de vid termic, pentru a reproduce condițiile extreme din timpul lansării și din mediul spațial.

Lansarea satelitului EMISAR reprezintă un pas important pentru dezvoltarea tehnologică a României în domeniul spațial. Proiectul evidențiază avantajele utilizării sateliților aflați pe orbită joasă (LEO), care implică costuri mai reduse, latență mai mică și perioade de dezvoltare mai scurte comparativ cu sateliții geostaționari. De asemenea, misiunea creează premisele pentru viitoare programe de observare a Pământului și de comunicații în orbită. România demonstrează astfel capacitatea de a proiecta, integra, testa și opera un sistem spațial complet, precum și fezabilitatea serviciilor de comunicații de tip store-and-forward în orbită joasă.