Inițiativa, susținută majoritar de europarlamentarii de dreapta, a fost adoptată cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, generând un val de reacții atât din partea clasei politice, cât și din partea societății civile.
Potrivit inițiatoarei propunerii, eurodeputata Céline Imart din Partidul Popular European, măsura are ca scop principal oferirea unei mai mari transparențe pentru consumatori.
„Nu interzicem produsele vegetale, dar vrem ca denumirile să reflecte realitatea. Termeni precum ‘friptură de soia’ sau ‘burger vegetarian’ pot crea confuzie și subminează munca fermierilor noștri”, a explicat aceasta în cadrul unei dezbateri tensionate desfășurate în plenul Parlamentului.
Imart a mai precizat că inițiativa nu vizează interzicerea comercializării alimentelor pe bază de plante, ci doar clarificarea modului în care acestea sunt promovate și etichetate.
În ultimii ani, industria alternativelor vegetale a cunoscut o dezvoltare accelerată în Uniunea Europeană, pe fondul interesului tot mai crescut al consumatorilor pentru diete sustenabile, etice și mai prietenoase cu mediul. Tot mai mulți europeni optează pentru produse precum „burgeri vegani” sau „cârnați din linte”, în parte datorită dorinței de a reduce consumul de carne și impactul asupra climei.
Critici dure din partea opoziției și ecologiștilor
Creșterea animalelor este responsabilă pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar tranziția spre alimentația bazată pe plante este văzută de mulți specialiști ca o direcție necesară pentru combaterea schimbărilor climatice.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Eurodeputații din grupurile ecologiste, dar și unii reprezentanți ai dreptei moderate, au condamnat votul, acuzându-l de populism și de servirea intereselor marilor lobby-uri din industria cărnii.
„Este absurd ca Parlamentul European să-și piardă timpul cu asemenea teme în timp ce planeta arde”, a declarat Peter Liese, eurodeputat german, care a criticat dur propunerea, calificând-o drept „rușinoasă”.
La rândul ei, europarlamentara olandeză Anna Strolenberg a acuzat „lobby-ul cărnii” că încearcă să pună bețe în roate unor concurenți inovatori din industria alimentară.
Deși votul din Parlamentul European este un pas important, propunerea legislativă nu este încă definitivă. Urmează o rundă de negocieri între instituțiile europene și statele membre, în cadrul cărora textul final ar putea suferi modificări.
În 2020, o inițiativă similară a fost respinsă de Parlamentul European, însă noua componență a legislativului, în urma alegerilor din 2024, a adus mai mulți europarlamentari din tabăra conservatoare și suveranistă, ceea ce a schimbat dinamica voturilor.
Trimite articolul
X
Sandu says: … bine ca in romana avem alternative: nu vor mai fi chitfele de soia ci parjoale 😉
Adevarul e ca daca arata ca un carnat, ii carnat – fie ca e vedetal fie ca e pe baza de carne (care mai eu si carne uneori, mai nou). Parca nu suna bine baton vegetal :)) Ii carnat, tati!
Nu-i friptura… nu ca ii cocatura! pe bune (?) Asta chiar era o problema de rezolvat inaintea chestiilor serioase si grave din Uniune.
Pana la urma daca nu e friptura, burger sau carnat, vor avea denumiri care nu seamna a mancare: produs pe baza de soia, sau produs vedetal. SAU :)) asa cum e la parfumurile arabesti: produs INSPIRAT din friptura sau inspirat din burger :)))
De acord, dar atunci nici friptura sa nu mai fie friptura ci produs de origine animala garit nustiucum. Omleta cu cascaval sa fie embrioni gatiti in untdelemn cu substanta gras-uscata de origine bovina…
Tara artde si baba se piaptana 🙁
doamnedumnezeule says: Doamne Dumnezeule dar astea sunt probleme ??? tot mai slab pregatiti acesti politicieni de europa! In loc sa va legati de adevaratele probleme…..
