Sumele alocate urmau să susțină proiecte esențiale de infrastructură rutieră, rețele de apă și canalizare, atât în mediul urban, cât și în cel rural.

Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” a fost conceput pentru a susține dezvoltarea infrastructurii locale prin finanțarea unor proiecte prioritare în domenii precum infrastructura rutieră, alimentarea cu apă și canalizare, construcția de poduri și lucrări edilitare complementare. Acest program are rolul de a răspunde necesităților comunităților, în special celor din zonele rurale și periurbane, unde modernizarea și extinderea rețelelor de utilități sunt esențiale pentru creșterea calității vieții și pentru dezvoltarea economică locală.

Primari nemulțumiți

În mod teoretic, acest program trebuie să susțină mii de proiecte, variind ca specific și valoare, în funcție de nevoile locale și prioritățile stabilite de autoritățile locale și centrale. Totuși, în contextul actual al măsurilor de austeritate anunțate de guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, există riscuri semnificative privind blocarea temporară a finanțărilor prevăzute în cadrul programului. O astfel de situație poate conduce la întârzieri importante în implementarea proiectelor și la degradarea unor lucrări deja începute, prin expunerea acestora la factorii de mediu sau prin lipsa intervențiilor necesare pentru finalizarea și întreținerea lor.

Potrivit unor informații primite pe surse, măsurile de stopare a finanțărilor ar urma să se facă în funcție de stadiul de execuție pentru diversele categorii de proiecte. Astfel, nu ar mai primi finanțare proiectele pentru alimentări cu apă și stații de tratare a apei, sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale, a căror stadiu de realizarea este cel mult 40%. În cazul proiectelor privind drumurile publice clasificate și încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, precum și variante ocolitoare ale localităților, realizarea de poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale, inclusiv pentru biciclete și trotinete electrice, procentul de execuție ar trebui să fie de cel puțin 80% pentru a nu oprite de la finanțare. La proiectele privind sistemele de distribuție a gazelor naturale, limita care ar urma să fie impusă ar fi de 40% ca nivel de implementare.

Primarul comunei Biharia, Szilágyi Zoltán, care derulează două proiecte privind modernizarea drumurilor din comună, în valoare totală de peste 10 milioane de lei, susține că decizia de oprire a finanțării va genera multe nemulțumiri în rândul cetățenilor. Constructorul desemnat să realizeze lucrările a spart trotuarele și podețele vechi, urmând să înceapă refacerea lor. Însă pentru că stadiul de implementare ar fi undeva la 50%, primarul din Biharia se teme că lucrările nu vor mai primi finanțare.

„Cum să le spun cetățenilor că nu mai primim bani pentru refacerea trotuarelor și podețelor de acces la gospodării, pentru că așa s-a decis de la Guvern. Nu este normal să stopezi finanțarea pentru lucrări care sunt deja în curs de execuție”, ne-a declarat primarul Szilágyi Zoltán.

Un alt primar extrem de revoltat este cel din Dobrești, Florin Copos, care susține că pentru lucrările la proiectul privind modernizarea infrastructurii rutiere din satele Luncasprie și Dobrești, în valoare de aproape 10 milioane de lei, au fost emise facturi de aproape 2 milioane de lei, dar nu a primit niciun leu de la Guvern.

„Pe noi, cei de la țară, ne strâng de gât prin aceste măsuri pe care vor să le aplice. Fără aceste fonduri, investițiile în mediul rural sunt sortite să rămână nefinalizate. Dar acestea sunt vitale pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor, indiferent că ne referim la drumuri sau alimentări cu apă”, a fost opinia exprimată de primarul Copos, care este și președintele filialei Bihor a Asociației Comunelor din România.

La rândul său, primarul comunei Ineu, Dumitru Togor, afirmă că măsurile preconizate sunt „o mare prostie”. Proiectul pe care primăria îl derulează pentru realizarea de trotuare și asigurarea scurgerii apelor pluviale, în valoare de aproape 6 milioane de lei, este la un stadiu de execuție de 50% și ar intra sub incidența măsurilor de austeritate.

„Acest proiect nu îl putem susține din resursele locale. Iar măsurile pe care vor să le impună sunt o mare prostie”, ne-a declarat primarul Togor.

Primarul orașului Valea lui Mihai, Karsai Attila, consideră nepotrivită decizia de a opri finanțările pentru proiectele care deja au fost aprobate și pentru care există semnate contracte de execuție.

„Pentru orașul nostru, proiectul de modernizare, extindere și retehnologizare a gospodăriei de apă, cu o valoare totală de 22,6 milioane de lei, este esențial având în vedere problemele cu care se confruntă oamenii în privința alimentării cu apă potabilă. Poate un proiect pentru străzi sau șanțuri nu este atât de vital precum este unul care privește alimentarea cu apă a unei comunități. Nu poți gândi lucrurile doar în termeni contabili, doar să privești niște cifre și să spui, gata, nu mai dăm bani pentru proiecte”, a declarat primarul Karsai.

Mai moderat în abordare, primarul comunei Aușeu, Mitică Lazăr, susține că proiectul primit de comună pentru reabilitare și modernizare străzi, în valoare de 12 milioane de lei, a ajuns la un stadiu de 10%, afirmând că oarecum era pregătit pentru măsurile de austeritate. În cazul în care nu se va mai finanța proiectul, atunci vor exista două soluții: contractarea unei linii de credit pentru continuarea lucrărilor până se va relua finanțarea prin programul guvernamental, ori sistarea lucrărilor pe o anumită perioadă.

Din discuțiile purtate cu mai mulți primari din județ am întâlnit și un caz „fericit”, la Căbești. Potrivit datelor primite de la fostul primar, actuala deputată Corina Ene, măsurile preconizate nu vor avea efect asupra proiectelor aprobate în cadrul programului guvernamental deoarece lucrările sunt aproape finalizate, iar ceea ce mai există de executat se va achita din sumele de cofinanțare din bugetul local.

Peste 1,48 miliarde de lei pentru județul Bihor

Pentru perioada 2022-2028, în județul Bihor au fost aprobate 120 de proiecte, cu o finanțare totală de 1,48 miliarde de lei, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Sumele alocate au sprijinit proiecte esențiale de infrastructură rutieră, rețele de apă și canalizare, atât în mediul urban, cât și rural. În județul Bihor, 102 unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) au primit fonduri pentru derularea unor investiții esențiale pentru calitatea vieții locuitorilor.

Blocarea finanțărilor va genera reacții greu de anticipat

Programul Național „Anghel Saligny” a reprezentat una dintre cele mai consistente surse de finanțare pentru dezvoltarea locală din ultimii ani. În județul Bihor, aceste investiții au contribuit direct la modernizarea comunităților, reducerea decalajelor dintre mediul urban și rural și crearea unor condiții decente de trai pentru locuitori. Blocarea finanțării poate afecta și capacitatea administrațiilor locale de a-și respecta angajamentele, generând riscuri suplimentare legate de costuri crescute și pierderi economice. Aceste tăieri bugetare vin într-un moment în care județul era angajat în numeroase proiecte majore ce vizează modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, precum și alte lucrări de infrastructură vitală pentru comunitățile locale.