De fapt, avea la el toate documentele necesare, dar fie erau contrafăcute, fie erau obținute prin folosirea unor acte false. Pentru aceasta Florin Constantin Sandu a furat pur și simplu identitatea unui fost coleg și chiar a reușit să se angajeze la o firmă de transport.

Deși a fost prins de Poliția italiană circulând cu un permis contrafăcut, iar criminaliștii au probat falsurile, Sandu a negat constant comiterea faptelor. În schimb, atât Judecătoria Oradea, cât și Curtea de Apel Oradea l-au găsit vinovat și l-au condamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Doar că executarea pedepsei mai trebuie să aștepte, pentru că Florin Sandu nu a fost de găsit după pronunțarea sentinței definitive, pe 20 decembrie, și a fost dat în urmărire.

Card tahograf obținut pe baza unor acte false

În urmă cu exact cinci ani, un bărbat se prezenta la sediul Autorității Rutiere Române Bihor și completa o cerere pentru eliberarea cardului tahograf, act obligatoriu pentru toți șoferii care conduc vehicule de transport al mărfurilor. Nu mică i-a fost mirarea când i s-a transmis că un astfel de document, care cuprindea datele sale de identitate, fusese deja emis.

A solicitat să vadă cine a cerut cardul tahograf pe numele său și l-a recunoscut în fotografia atașată cererii pe un fost coleg de muncă, Florin Constantin Sandu. Și-a amintit că înainte cu câteva luni, în octombrie 2019, când își căuta de lucru ca șofer de camion, a discutat cu acesta despre o ofertă de angajare, context în care i-a dat lui Sandu copii după cartea de identitate și permisul de conducere.

Ancheta care a urmat a arătat că Florin Sandu a folosit aceste informații pentru a obține de la un necunoscut documente contrafăcute, care conțineau fotografia sa, dar datele de identificare ale fostului său coleg. În baza acestor acte, în octombrie 2019 ar fi reușit să îl inducă în eroare pe funcționarul ARR Bihor și să obțină cartela tahograf. În iulie 2021 a repetat isprava, de această dată la ARR Caraș Severin.

Prins de Poliția italiană cu permisul contrafăcut

Cu toate actele necesare în buzunar, dar niciunul pe numele său, Sandu a încheiat două contracte de muncă și a muncit timp de mai bine de doi ani și jumătate ca șofer de camion în Italia. Însă în februarie 2022 a fost prins circulând pe o autostradă aglomerată într-o zi de duminică, înainte de ora 22:00, când traficul vehiculelor grele era restricţionat. Polițiștii din Peninsulă au avut suspiciuni că permisul prezentat de șofer la control era contrafăcut și au trimis documentul în România.

La scurt timp, un raport de constatare efectuat de criminaliștii bihoreni le-a dat dreptate. Mai mult, specialiștii au constatat că nici semnăturile de pe contractele de muncă și de pe cererile pentru eliberarea cartelelor tahograf nu au fost executate de către cel ale cărui date erau menționate în documente.

Anchetatorii bihoreni au verificat în 2021 bazele de date și au observat că Florin Constantin Sandu nu figura ca având permis de conducere pe numele său. Mai mult, între 2008 și 2014, acesta a fost condamnat succesiv pentru mai multe infracţiuni de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere şi fals privind identitatea. În opinia judecătorilor, acest fapt „demonstrează că inculpatul avea nevoie de un permis de conducere care să conțină datele unor astfel de documente valabile, în ipoteza în care ar fi fost oprit în trafic şi s-ar fi procedat la verificarea documentelor”.

Pretențiile părții vătămate, respinse

La finalul lui 2023, inculpatul a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, fals în declarații, fals privind identitatea și participație improprie la infracțiunea de fals intelectual.

Inițial, în luna octombrie a acestui an, Judecătoria Oradea l-a condamnat pe Florin Constantin Sandu la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare și plata unei amenzi penale de 8.000 de lei. În schimb, Curtea de Apel Oradea a constatat că acuzațiile de participație improprie la infracțiunea de fals intelectual s-au prescris, astfel că a redus pedeapsa la 4 ani de detenție, păstrând nivelul amenzii dispuse de prima instanță.

Curtea a respins și pretențiile părții vătămate de a-i fi acordate daune morale de 50.000 de euro. Instanța de apel a explicat că bărbatul a cărui identitate a fost furată nu a precizat cât din această sumă reprezintă despăgubiri materiale și cât daune morale. În schimb, are la dispoziție calea instanțelor civile pentru a obține reparații pentru ce i s-a întâmplat.