La categoria „diverse” a conferinţei de presă susţinute vineri, rectorul Bungău a precizat că a obţinut acceptul investigatorilor de a prezenta public documentele cheie şi resorturile derulării contractului cu CIAC pentru noul campus.
Potrivit rectorului, „deranjul” psihologic provocat în rândul Universităţii de verificările efectuate de poliţiştii SIF Bihor se va linişti după ce ofiţerii antifraudă se vor convinge de bunăcredinţa universitarilor.
În esenţă, Bungău a arătat că subfinanţarea ministerială a avut un dublu rol nedorit în această chestiune. Pe de o parte, sincopele în finanţarea anuală a proiectului de investiţii Campus universitar a generat o serie de acte adiţionale la contractul încheiat încă din 1998 cu firma CIAC.
Şi, în plus, dat fiind că nici ultima tranşă de finanţare nu a acoperit costurile finalizării Campusului, conducerea Universităţii a fost nevoită să dea un număr de înregistrare la actul adiţional suspectat de investigatori, dar pe care l-au putut semna doar după ce au analizat şi convenit cu constructorul ce lucrări urmează a fi făcute în contul banilor pentru a se putea obţine noi locuri de cazare pentru studenţi.
„Prorectorii Marcela Prada şi Simona Trip au cerut, în 17 decembrie 2013, Biroului Juridic al Universităţii să întocmească actul adiţional. A doua zi, actul adiţional a fost prezentat prorectorului Marcela Prada, care l-a înaintat rectorului. La dispoziţia rectorului, în aceeaşi zi secretara rectorului a reţinut un număr de înregistrare, urmând ca actul să fie înregistrat după ce va fi avizat. Acest demers a respectat regulamentul de organizare şi funcţionare a Universităţii, care permite reţinerea unui număr de înregistrare”, a declarat Bungău. Acesta a explicat că reţinerea unui număr de înregistrare cu posibilitatea unei semnări ulterioare nu e o procedură obişnuită, dar că uneori e nevoie să se apeleze la ea.
„Am solicitat să ne concentrăm lucrările astfel încât să putem da în folosinţă măcar o parte a clădirii. Am cerut să vedem cât s-a făcut, cât mai trebuie, dacă banii ne ajung pentru corpul central sau nu, ca să-l finalizăm şi să cazăm studenţi”, a subliniat Bungău.
Astfel că abia când conducerea Universităţii a aflat ce sumă primeşte de la Minister şi care sunt lucrările ce pot fi executate în contul ei, aceste date au fost cuprinse în actul adiţional ce a fost semnat în primăvara lui 2014. „Da apare, o diferenţă între data înregistrării şi data semnării. Dar nimeni dintre noi n-a spus că l-am semnat în decembrie 2014”, a respins Constantin Bungău bănuielile de fals.
Totuşi, Bungău a recunoscut, vineri, că modul în care juriştii Universităţii au întocmit actul adiţional din 2012 a pus mai apoi conducerea Universităţii între „ciocan şi nicovală” în raport cu contractul parafat cu CIAC.
„E o problemă cu juriştii, nu-i pot stăpâni aşa cum mi-aş dori, să fie mai coerenţi şi mai responsabili. Când i-am întrebat dacă îşi asumă responsabilitatea unui aviz pe actul adiţional din 2012 în cazul unui eventual proces intentat de CIAC şi dacă trebuie să plătim nişte cheltuieli care ni se pot imputa de Curtea de Conturi, au spus că nu”, a dezvăluit rectorul.
În finalul prezentării, Bungău şi-a exprimat încrederea că ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Bihor se vor convinge de bună-credinţa universitarilor care au, deocamdată, calitatea de suspecţi. „Categoric suntem nevinovaţi”, a conchis rectorul.
Întrebat de Jurnal Bihorean, rectorul a mai precizat că valoarea contractului de execuţie a noului campus cu 402 locuri (trei în cameră) a fost de 2,7 milioane de lei la data semnării – anul 1998.
Citiți principiile noastre de moderare aici!