Rezultatele testelor PISA obţinute de România în 2022 ne plasează în a doua parte a clasamentului, între cele 81 de state care au participat la prima testare educaţională internaţională organizată de OCDE după pandemie.

[eadvert]

Puţin peste jumătate dintre copiii români de 15 ani au dovedit că au un nivel cel puţin acceptabil la lectură, matematică și științe.

România s-a clasat pe penultima poziţie între ţările Uniunii Europene, depăşind doar Bulgaria.

La nivel global suntem în urma sistemelor de educaţie din ţări ca Emiratele Arabe Unite, Turcia şi chiar Ucraina, care a participat cu câteva regiuni la testarea desfăşurată pe timp de război.

Speranțe de îmbunătățire

Într-o primă reacție, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat, marți, 5 decembrie, că noul cadru legislativ adoptat în acest an va duce la îmbunătăţirea situaţiei:

„În ultimii ani, rezultatele României la PISA au rămas stabile, dar e momentul să progresăm. Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică. Noua lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru îmbunătățirea competențelor elevilor la cele trei domenii, reducerea decalajului de performanță existent între elevii cu statut social, economic și cultural diferit. Rezultatele noului cadru legislativ se vor vedea în următoarele ediții ale studiilor PISA”, a spus Ligia Deca.

Situându-ne în partea inferioară a clasamentului, aceste rezultate au atras atenția asupra unor probleme profunde în domeniul educației.

Chiar dacă ministrul Educației, Ligia Deca, evidențiază că noul cadru legislativ adoptat ar urma să aducă îmbunătățiri, analiza specialiștilor și a sociologilor subliniază aspecte critice. În ciuda stabilității relative în rezultatele din ultimii ani, România se află într-o poziție constant mediocră, cu o performanță sub medie la nivel global.

Pandemia e de vină

Sociologul Adrian Hatos argumentează că evaluarea trebuie făcută în contextul global al pandemiei și al declinului general al rezultatelor medii în rândul țărilor OECD. Totuși, se remarcă că România a reușit să mențină nivelurile medii din 2018, în timp ce alte țări considerate exemplare au înregistrat scăderi abrupte.

„Rezultatele PISA 2022 ale elevilor români pot fi interpretate în multe feluri. Evident că, cu medii sub media OECD, undeva la nivelul unor țări precum Emiratele Arabe Unite sau Grecia la matematică, Islanda (!) sau Brunei la citire, Uruguay și Qatar la științe, nu putem fi mulțumiți.

Și totuși, aceste rezultate trebuie văzute în contextul global al pandemiei și al evoluției educației la nivel mondial. În timp ce la nivelul OECD s-a înregistrat un declin semnificativ al rezultatelor medii, România reușește să mențină scorurile medii din 2018. Mai mult, în timp ce națiuni socotite exemplare pentru sistemele de învățământ înregistrează un declin abrupt în ultimele iterații ale studiului (Finlanda sau Germania, de exemplu), România reușește să rămână stabilă. E drept, constantă în mediocritatea ei”, a declarat senatorul Adrian Hatos.

Inegalitate

Un aspect îngrijorător evidențiat de raportul PISA este inegalitatea din sistemul de învățământ românesc. Copiii din medii dezavantajate se confruntă cu dificultăți semnificative, iar rezultatele lor sunt sub așteptări. În contextul unor analize care arată inegalitatea din sistem, se subliniază nevoia crescută de finanțare publică în educație.

Este evident că pentru a remedia aceste deficiențe, este nevoie de măsuri eficiente și bine direcționate, inclusiv creșterea finanțării, pregătirea și motivarea profesorilor, îmbunătățirea infrastructurii și extinderea programelor pentru elevii din medii dezavantajate.

„Faptul că, la medie, sistemul de învățământ din România a absorbit bine șocul pandemiei nu trebuie să ne facă să ignorăm lucrurile îngrijorătoare pe care le reflectă raportul internațional PISA. Cel puțin, tot atât cât creșterea ponderii celor pe care presa îi denumește analfabeți funcționali, ar trebui să ne deranjeze faptul că o mare parte din rezultatele pe care le-am denumi drept eșec la PISA provin de la copiii din categorii defavorizate. Diversele analize și grafice comparative publicate de OECD arată că România are printre cele mai inegale sisteme de învățământ, în care copiii din medii avantajate au parte de educație peste standardele OECD în timp ce rezultatele copiilor din familii dezavantajate din punct de vedere socio-economic au fost la nivelul rezultatelor copiilor celor mai dezavantajați din lumea a treia”, a mai opinat Hatos.

În lumina acestor provocări, România trebuie să-și reevalueze abordarea în sistemul educațional pentru a asigura o bază solidă pentru viitorul generațiilor sale.

„O parte din problemele subliniate mai sus, și multele celelalte, s-ar rezolva prin sporirea finanțării publice pentru educație, cu toate beneficiile aferente – profesori mai motivați și mai bine pregătiți, infrastructură mai bună, burse mai mari ș.a.m.d. Pe de altă parte, este evident că, pentru a stopa hemoragia de resurse umane generată prin abandon și analfabetism funcțional, programele care țintesc elevii din medii dezavantajate și școlile care îi servesc pe acești copii trebuie extinse și, pe de altă parte, implementate cu mai multă atenție pentru eficacitate”, crede Adrian Hatos.

Factori

Prin testele PISA, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică urmăreşte să evalueze sistemele de educaţie din întreaga lume, prin testarea competenţelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică şi ştiinţe.

În schimb, țările asiatice ocupă primele locuri într-un nou raport privind educaţia globală. Singapore se situează pe primul loc în cel mai recent raport, înregistrând cele mai bune rezultate la toate cele trei domenii. Raportul, care examinează date colectate în 2022, este primul după pandemia de COVID-19. Deşi acolo se recunoaşte impactul negativ al perioadelor de carantină asupra educaţiei, în raport se face referire şi la alte probleme precum scăderea implicării părinţilor în educaţia copiilor ca factori care contribuie la nivelurile mai mici de educaţie.

România, penultima în Europa și pe locurile 45 și 48 din 81 de țări la matematică, științe, citire