Iar la nivel naţional, aproximativ 100.000 de oameni. Plus membrii familiilor lor. Propunerea legislativă privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la repararea unor prejudicii de natură salarială constatate prin decizii ale Curţii de Conturi va avea ca beneficiari funcţionari publici şi personal contractual din cadrul a 34 autorităţi locale din Bihor.Cei mai mulţi sunt la Primăria Oradea-806. La Consiliul Judeşean Bihor 194 de angajaţi trebuie să restituie importante sume de bani.În aceeaşi situaţie se află şi bihorenii din judeţ: 129 la Suplacul de Barcău, 12 2 la Sânmartin, 118 la Salonta şi 106 la Marghita.
O altă consecinţă benefică a adoptării acestei legi, spune senatorul Ceske Attila este aceea că instanţele judecătoreşti vor fi degrevate de procesele acestor angajaţi.La nivel naţional, nu mai puţin de 98.707 salariaţi sunt afectaţi de măsura restituirii unor drepturi salariale, iar pe rolul instanţelor judecătoreşti se află procesul a 56.957 de personae, adică a 57,70 % din persoanele afectate.În judeţul Bihor, din totalul de 1928 de salariaţi afectaţi, cu procese pe rolul instanţelor judecătoreşti sunt 1923 de salariaţi.Practic toţi cei care sunt salariţi ai autorităţilor administraţiei publice şi ai serviciilor sau instituţiilor publice din subordinea acestora, 99,74 din numărul total de persone afectate, cel mai mare procent la nivel naţional.Amendamentele propuse de parlamentarul bihorean prevăd că în cazul deciziilor Curţii de Conturi sau ale instanţelor judecătoreşti, deja puse în executare, ordonatorul principal de credite va restitui sumele plătite de salariu până la intrarea în vigoare a legii.”Prevederile referitoare la restituirea sumelor se aplică şi în cazul în care Curtea de Conturi şi instanţele judecătoreşti, prin hotărâre, au decis plata unor penalităţi, majorări, dobânzi de întârzâiere aferente precum şidaune –interese”, spune senatorul Cseke Attila.
De ce este necesară măsura?
Pentru că este imposibilă repararea rapidă a prejudiciului constat de Curtea de Conturi, ceea ce duce la creşterea exponenţială a acestora prin aplicarea de penalităţi, dobânzi şi majorări de întârzâiere.Există apoi, o practică neunitară a instanţelor judecătoreşti în ceea ce priveşte hotărârile date în procesele ce au avut ca obiect contestaţiile deciziilor Camerelor de Conturi judeţene.Este imposibilă, stabilirea vinovăţiei vădite în sarcina vreunei persone sau instituţii pe parcursul procedurii de încheiere a acestor contracte-acorduri colective de muncă.A existat buna credinţă a angajatorilor care au achitat sporurile în baza unui contract-acord colectiv de muncă obligatoriu de respectat, cât şi a angajaţilor care au beneficiat de respectivele sporuri.În plus, Instituţia Prefectului nu a contestat legalitatea hotărârilor autorităţilor administraţiei publice locale privind aprobarea acestor contracte-acorduri colective de muncă, iar Ministeul Muncii şi serviciile publice deconcentrate le-au înregistrat fără a le restitui semnatarilor cu semnalarea vreunei nereguli.
Citiți principiile noastre de moderare aici!