Dacă şefii din Sănătate au ajuns să atenţioneze serios asupra consumului necontrolat de antibiotice şi de ceva timp s-a stabilit chiar o zi europeană a informării despre antibiotice înseamnă că acest subiect afectează foarte mulţi oameni.
Luni la amiază, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii în teritoriu – doctori de la Direcţia de Sănătate Publică Bihor – au organizat o masă rotundă pentru dezbatere cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice.
Au fost prezenţi şefi de laborator, de la Facultatea de Medicină, farmacişti, dar şi sociologi de la DSP Bihor.
Plin de infecţii
Pe plan european se înregistrează de câţiva ani încoace o creştere a infecţiilor nosocomiale datorate uzului incorect şi abuzului de antibiotice.
Românii, inclusiv bihorenii, obişnuiesc să se trateze mai aproape pentru orice cu antibiotice, pentru că „e mai sigur”. Un studiu bine realizat de DSP Bihor în 2011 şi în 2013, la Spitalul de Recuperare din Băile Felix, unde se tratează mulţi oameni din foarte multe judeţe ale ţării scoate la iveală o realitate tristă: dintre cele 198 de probe de urină (69 efectuate acum doi ani, restul în acest an) doar 35 de probe au ieşit negative, iar restul pozitive, adică doar 35 de oameni de la care s-au prelevat cele 35 de probe nu au infecţii nosocomiale.
Principalele bacterii găsite sunt Ecoli, Proteus, Klebssiela, Enterobacter, Pyoceanic.
Un alt studiu realizat de DSP cu 15 întrebări specifice, pe un eşantion de 296 de persoane, indică faptul că 64% dintre aceştia ştiu în mod corect că antibioticele acţionează împotriva bacteriilor. 44% dintre repondenţi ştiu greşit că antibioticele acţionează împotriva viruşilor, iar restul repondenţilor cred greşit chiar că antibioticele fac bine la inflamaţii şi alergii.
17% dintre repondenţi spun că au scurtat durata tratamentului – în mod greşit.
Eşec terapeutic
Dr. Zoie Bitea, director medical la DSP Bihor atenţionează însă că că utilizarea incorectă ca şi uz şi abuz a antibioticelor duce la dobândirea rezistenţei la antibiotice care presupune că persoana în cauză nu mai răspunde la aproape niciun tratament.
Consumul abuziv şi inconştient de antibiotice duce la infecţii nosocomiale, transmisibile: stafilococ auriu multirezistent, Klebsiela, Ecoli etc.
Cu toate că studiul reliefează în parte că oamenii cu studii superioare par a cunoaşte modul şi circumstanţele corecte de utilizare a antibioticelor, realitatea arată că sunt mulţi intelectuali care sunt negativi atât la receptarea de vaccinuri cât şi la limitarea consumului de antibiotice.
Dincolo de lipsa crasă a educaţiei în rândul populaţiei, vinovaţi s-ar face şi unii medici care din obişnuinţă şi poate comoditate prescriu prea multe antibiotice. Dr. Marlene Crişan, medic pneumoftiziolog pediatru, spune că pe baza unui alt studiu, 70% dintre români iau antibiotice în mod greşit. Doctoriţa vorbeşte de eşec terapeutic şi spune că aşa apar şi cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă – la care tratamentul e de zece ori mai scump, şansele de vindecare sunt infime pentru că tratamentul e greu tolerat de organism. În România sunt aproape 600 de astfel de cazuri, în timp, ce, de pildă Bulgaria are doar 5 astfel de cazuri.
Dincolo de faptul că există un ordin care interzice vânzarea antibioticelor fără reţetă, farmaciştii recunosc că s-a ajuns la o mercantilizare puternică a produsului farmaceutic. Şi din acest motiv, pe plan local se efectuează un studiu în acest context.
În opinia majorităţii celor prezenţi, educarea din fragedă pruncie despre igiena personală, alimentaţie, dar şi consum de medicamente ar duce în timp la o scădere a numărului de infecţii nosocomiale şi de cazuri multirezistente la antibiotice. Doctorii prezenţi au promis că vor face iar demersuri în Capitală, pentru introducerea în programa preşcolară şi şcolară, chiar universitară de ore de educaţie sanitară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!