La Galerii de Artă-Reperaj. Cetate Oradea, Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Oradea a deschis sâmbătă, 16 septembrie, expoziția națională de artă digitală intitulată „Antivirus”

[eadvert]

După un scurt performance care e amintit de virtualul care ne-a acaparat vieţile prin gadgeturi pe care nu le mai lăsăm din mână, preferând să fim chipuri într-o realitate nepalpabilă, vernisajul s-a i-a avut ca amfitrioni pe istoricul de artă Deodath Zuh şi pe curatorul expoziţiei, artistul plastic Vioara Bara.

„Trăim vremuri când tulburările nu se datorează mizerabilului văzut de zi cu zi, ci decurg dintr-o virtualitate copleşitoare, datorită căreia efectele negative nici nu le vedem en chair et en os. Banca, jurisdicţia, uneori chiar şi şcoala se mută într-o lume digitală unde conturile deschise, plângerile depuse şi lecţiile date par a fi neexistente, deşi ne definesc într-o măsură covârşitoare. O problemă ontologică: lucrurile de care ne temeam fiindcă au fost de-a dreptul reale, sunt acum virtuale. Lucrurile care ne ţineau în şah prin prezenţa lor ameninţătoare sunt acum la fel de efective, deşi operaţionale prin telecomandă”, spune istoricul de artă Deodath Zuh, subliniind faptul că „toate măsurile de protecţie care ni s-au îngăduit sunt la fel de virtuale”.

Lucrările expuse sunt semnate de artiştii plastici: Gabriela Diana Bohnstedt Gavrilaș, Anca Ciubăncan, Ioana Corb Drăghici, Diana- Maria David, Erszebe Dobos, Eva Dolha, Judit Egyed, Tiberiu Fekete, Dorel Găină, Attila Gombos, Andrea Kosma, Andrea-Anamria Meza, Dan Mircea, Évi Murányi, Mihály Murányi, Terez Matza Murányi, Roxana Netea, Monica Nechita, Teodor Pantea, Horațiu Peter, Ovi D. Pop, Isabella Osana Popescu, Anca Punct, Adela-Lia Rusu, Art Wings Renaissance, Fany Singer, Teodora Vlaicu, Daniela Vulcu, Daniel Dăian, Thomas Becket.

Exponatele sunt instalaţii, clipuri video, colaje digitale, fotografii procesate care amintesc de „o iluzie unde fiecare femeie e doar un cuvânt care curge”, de un „capitalism târziu”, de „uman trans-utopia” sau de „moartea abstractă”.

„Arta e o formă de sublimare a greutăţilor vieţii, dar acum a devenit şi o sublimare a tehnologiei care ne dă fiori în fiecare zi. Pictură digitală, grafică vectorială, realitate vizuală meticulos augmentată”, concluzionează Deodath Zuh.

Dintre cei 30 de artişti plastici care expun, jumătate sunt invitaţi din ţară, mulţi din Timişoara şi Cluj-Napoca.

„Toate aceste lucrări sunt făcute puţin pe contrast şi au un fel de sentiment al tristeţii. Mă întrebam la un moment dat, în această lume în derivă – sau cel puţin aşa mi se pare că ne distrugem planeta, ne distrugem aerul, distrugem absolut totul – care este antivirusul? Poate că generaţia tânără are ceva de spus”, a spus în finalul vernisajului Vioara Bara.