Un subiect care generează ample dezbateri este deontologia jurnalistică. Codul deontologic unic, adoptat în reuniunea Convenției Organizațiilor de Media din 23-24 octombrie 2009, pomeneşte printre altele de: integritate, conflicte de interese, corectitudine, verificarea informaţiilor, rectificarea erorilor, separarea faptelor de opinii, viaţă privată, protecţia victimelor, protecţia minorilor, discriminare, prezumţia de nevinovăţie sau protecţia surselor, elemente pe care mulţi dintre jurnalişti încă le ignoră.

Pe acest subiect, Universitatea din Oradea și Universitatea Szeget au organizat în 17 octombrie 2020, în cadrul ciclului de manifestări științifice cu tema „Mass-media în post comunism: moștenire evoluție tendințe”, conferința internațională „Deontologia profesiunii de jurnalism: exigențe, provocări, derapaje”, ediția a V-a.

Organizatorii principali ai conferinței, Ioan Laza, lector univ. dr., asociat, Florin Ardelean, lector univ. dr. și Irina Mihaela Pop, lector univ. dr. de la Universitatea din Oradea au reușit să strângă în jurul acestei teme sensibile aproape 40 de profesori, cercetători și jurnaliști din România, Ungaria și Serbia.

O parte din comunicările prezentate la conferința internațională se regăsesc în volumul de 548 de pagini „Deontologia profesiunii de jurnalist: exigenţe, provocări, derapaje” apărut la editura Tritonic, Colecţia Comunicare media. Coordonatorii volumului sunt Ioan laza şi Florin Ardelean.

„Lucrările prezentate, discuțiile și concluziile decantate, au abordat elementele actualității, atuurile și potențialul extraordinar, de bine și de rău, pe care mass-media le etalează într-o vreme a crizei de fundamente în chestiunea adevărului și în cea a responsabilității morale. Momente mai puțin glorioase, ba chiar subminate de-o rușine funciară, au fost aduse în prim-plan, într-o istorie postdecembristă a mass-media cu accente patetice, cinice sau lipsite total de-o minimă onoare, pentru ca, într-un alt palier al dezbaterilor, să fie analizate chestiunile ce țin de un cod deontologic mai degrabă decorativ, fără capacitatea de-a cenzura lipsa de angajament etic al jurnaliștilor sau de-a impune reguli prin care să fie apărate drepturi elementare ale persoanei, adesea vulnerate din cauza unui anume „vampirism”, în numele succesului și al senzaționalismului aducător de rating sau de tiraj”, scrie pe coperta cărţii Florin Ardelean.

Comunicările publicate sunt semnate de: Marian Petcu, Irina Pop, Lia Pop, Dumitru Borţun, Carmen Ionescu, Nicolae Dascălu, Florin Ardelean, Lucian-Vasile Szabo, Radu Carp, Valentina Marinescu, Gabriela Gaudenhooft, Mădălina Bălăşescu, Arina-Ioana Moga, Marcel Tolcea, Ionel Nariţa, Carmen Ungur-Brehoi, Eva Şimon, Adriana Totorean, Petru Weber, Ileana-Cinziana Surdu, Mihaela Teodor, Cătălin Negoiţă, Mihaela Bucin, Emanuel Jurcoi, Enache Tuşa, Mihai D. Drecin, Georgiana Drăghici (Popescu), Liviu Valentin Mihalache, Carmen Ţâgşorean şi Iona Laza.

Regăsim între titlurile volumului tema văzută din multiple unghiuri: derapaje şi scandaluri deonologice în cazul agenţiilor de presă, abuzul privind dreptul la viaţa privată în presa postdecembristă, starea actuală a analizei politice în presa scrisă şi online. Sunt disecate şi jurnalismul responsabil în vreme de pandemie, derapejele editoriale ale televiziunilor de ştiri din România, fake news şi reţelele de socializare, mogulii de presă şi deontologia profesiunii de jurnalist sau jurnalismul de investigaţie.

Un volum amplu, util nu doar jurnaliştilor sau studenţilor de profil, o introspecție asupra deonotlogiei profesiunii de jurnalist începând de la presa interbelică românească, până la presa scrisă și online din zilele noastre.