Apostolul Ardealului despre dascălii de legendă ai Bihorului

Emmanuel Engel, omul care avea responsabiltatea conducerii activităţii culturale din Regiunea Crişana,  a descoperit „modelul Lăzăreni” şi a vrut ca musai acesta să fie extins la nivelul judeţului. A făcut-o din poziţia de inspector general al culturii de masă Ion Bradu, cel pe care Emmanuel Engel îl consideră „acest exemplar apostol  al satului ardelean”, autorul volumului „Dascăli din Bihor”. Evenimentul organizat de Editura „Arca”, Asociația „Cei 40 de Mucenici” și Primăria Municipiului Oradea are loc luni de la ora 17.00, în Sala Mare „G-ral Traian Moșoiu” a Primăriei Oradea. Invitați la eveniment:  Virgil Bercea – PS Episcopul Greco-Catolic de Oradea, prof. univ. dr. Aurel Chiriac, prof. Crăciun Parasca – etnolog și Mircea Bradu – scriitor.

În paginile unui volum care depăşeşte 500 de pagini îi regăsim pe dascălii de legendă ai Bihorului pe care Ion Bradu i-a cunoscut.  Sunt prezentaţi în mai multe categorii:Pedagogi: Eugeniu Speranţia, George Bota, Lucreţia Frenţiu, Ioan Roşu, Ioan Mangra, Nicole Flueraş, Elena Bradu; Matematicieni:Teodor Neş,Ştefan Musta, Alexandru Grozescu, Elena Musta, născută Olariu; Filologi şi istorici: Constantin Pavel, Petru E. Papp, Damaschin Ianovici, Augustin Cosma, Titus L. Roşu; Folclorişti şi Etnografi: Vasile Sala, Moise Popoviciu, Constantin Maruşca, Gavril Crişan, Traian Mârza; Poeţi şi prozatori: Florian Lăzureanu, Doina Delacriş, Vasile Bucur, Petre Miheş; Muzicieni: Grigore Torsan, Francis Hubic, Mihai Bruchenthal, Nicolae Firu;Plasticieni: Ioan Buşiţia,Toma V. Ştefănescu, Nicolae Irimie, Niculiţă Pop.

Matematici cu Ştefan Musta

Ion Bradu mărturiseşte în paginile cărţii că a trăit o adevărată voluptate rătăcind pe cărările de altă dată pentru a reînvia trecutul. Un moment pe care Ion Bradu nu l-a  putut uita s-a petrecut când avea 17 ani şi i-a atras atenţia ”un tânăr zvelt de o statură potrivită îmbrăcat într-un sacou de culoare gri, pantaloni dungaţi, cravată înflorată şi capul descoperit, cu o servietă subsioară. Purta ochelari cu ramă neagră”. Le-a impus imediat respect elevilor care l-au salutat instinctiv „plecându-ne capul”.Ştefan Musta s-a născut  în Mărghita Mare, Iugoslavia, regiunea Voivodina.”Dintre toate însuşirile şi virtuţile sale pedagogice, cea mai importantă o consider apropierea şi iubirea sa faţă de elevi, ştiind că numai acel  profesor care iubeşte  elevii şi şcoala, poate fi un pedagog adevărat. În simţul său pedagogic nu exista închistare, izolare în sine, nu era rece şi distant în relaţiile cu elevii, dar nici nu confunda dragostea sa faţă de elevi cu sentimentalismul şi duhul blândeţii, ci adevărata lui dragoste se integra în exigenţă, îţi da mult, dar îşi şi solicita mult. Nu tolera greşelile şi abaterile, le combătea tocmai din motivul că îşi iubea profesia şi elevii. Când împrejurările cereau- şi aceasta foarte rar- era sever cu noi, dar fără a recurge la pedepse şi constrângeri incompatibile cu limita bunului simţ al răspunderii personale. Căci fără îndoială, în suma virtuţilor sale se afla oricând o mare doză de dreptate şi adevăr, fiind permanent obiectiv şi nepărtinitor, echitabil şi just în aprecierea cunoştinţelor, ca să nu nedreptăţească pe nimeni cu nimic,dar nici să-i pună pe picior de egalitate pe cei harnici cu cei leneşi şi indisciplinaţi”, explică Ion Bradu ce îl caracteriza pe unul dintre dascălii legendari ai Bihorului. Fără doar şi poate, dincolo de activitatea la Şcoala comercială superioară din Oradea, ori la Şcoala normală unită, o perioadă importantă din activitatea profesorului Musta e legată de numele Liceului Samuil Vulcan Beiuş.A ajuns la Beiuş în anul şcolar 1929-1930 şi s-a speriat de mulţimea corigenţilor. Instalat la catedra de matematică Ştefan Musta şi-ar fi propus ca „pe viitor să nu mai existe atâţia corigenţi”. Încetul cu încetul, profesorul Musta a descoperit elevi talentaţi la matematică, pe care i-a încurajat şi i-a îndemnat să se aboneze la „Revista matematică”. A înfiinţat cu elevii din cursul superior o Societate de matematică. În 1955, la stăruinţa profesorului Musta s-a înfiinţat la Beiuş, pe lângă secţia modernă şi secţia ştiinţifică. Rezultatele la matematică erau din ce în ce mai bune, atât la Bacalaureat, cât şi la admitere la  Politehnică. Politehnica din Timişoara a şi trimis liceului din Beiuş două adrese în care se aprecia excelenta pregătire la matematică a candidaţilor săi. Ce aveau în comun marii dascăli ai Bihorului? Mai multe despre acest subiect veţi putea afla la lansarea de azi. Un lucru e cert. „Aceştia erau intelectualii care au creat România mare”, a sintetizat scriitorul Mircea Bradu.