Cele cinci stații de monitorizare a calității aerului din Bihor, care apar pe calitateaer.ro, au încetat să mai funcționeze după ce a expirat contractul de servicii pentru asigurarea funcționării Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), în ianuarie 2022. Potrivit MMAP, la acea vreme, agențiile județene pentru protecția mediului au fost informate că „până la atribuirea de către MMAP unui nou contract, la nivel național, de achiziție de servicii specifice RNMCA, se revine la procedura de asigurare, la nivel local, a fondurilor financiare necesare continuării funcționării stațiilor de monitorizare a calității aerului”.

Însă pentru că fondurile alocate în perioada 2022-2023 din bugetul de stat autorităților publice pentru protecția mediului au fost insuficiente, încă din primul semestru al anului 2022 au început să apară informările privind nefuncționarea echipamentelor din stații.

Lipsa banilor și birocrația

Ministerul Mediului a avut nevoie de aproape un an de zile pentru a elabora un caiet de sarcini și pentru a organiza licitația pentru achiziția de servicii pentru repunerea în funcțiune a stațiilor. Instituția susține că din această cauză, plus lipsa alocărilor de fonduri în perioada 2022-2023 de la bugetul de stat către APM-uri, „sunt factorii cumulativi care au condus la nefuncționarea echipamentelor din stațiile de monitorizare a calității aerului”.

Într-un final, în octombrie 2023, MMAP a semnat Acordul-cadru în baza căruia se vor încheia contractele subsecvente de servicii la nivel național, în funcție de fondurile financiare alocate din bugetul Fondului pentru mediu. Însă tot din lipsă de fonduri, contractele de servicii nu au putut fi încheiate până în ianuarie 2024, când a fost semnat un contract subsecvent, pentru achiziția de servicii de revizie pentru anumite echipamente din stațiile de monitorizare a calității aerului din cadrul rețelei naționale.

Cât costă repunerea în funcțiune? Nu se știe….

Ministerul Mediului nu poate încă să estimeze costurile totale de repunere în funcțiune a stațiilor din Bihor. Într-o primă fază ar fi nevoie de cel puțin 100.000 de lei.

„În primul CS (n.red. contract subsecvent), pentru stațiile de monitorizare a calității aerului din județul Bihor, costurile pentru prestarea serviciilor de revizie generală la echipamentele auxiliare cabinei și la sistemul de condiționare a energiei electrice sunt de 82.179 lei, în timp ce costurile pentru asigurarea consumabilelor (filtre pentru prelevatoarele de particule în suspensie, fracțiile PM10 și PM2,5) sunt de 14.632 lei”, a transmis Ministerul Mediului, la solicitarea Jurnal bihorean.

Abia după revizie, autoritățile vor avea o imagine mai clară a reparațiilor necesare pentru repornirea stațiilor. Și implicit a costurilor. Pentru care se va face un nou contract.

„După finalizarea reparațiilor, stațiile de monitorizare a calității aerului vor beneficia de servicii de mentenanță (întreținere preventivă), precum și de servicii pentru asigurarea materialelor de referință certificate (butelii cu gaze speciale pentru calibrarea analizoarelor) și a consumabilelor necesare funcționării tuturor echipamentelor pentru o perioadă de 12 luni. Prin urmare, estimarea cheltuielilor necesare funcționării la parametri optimi a stațiilor de monitorizare din județul Bihor nu poate fi prezentată în acest moment, ci doar după contractarea și prestarea tuturor serviciilor specifice, anterior menționate”, a mai precizat sursa citată.

Ministerul nu a putut să spună clar dacă va avea banii necesari pentru stații. Iar punerea lor în funcțiune este condiționată de existența fondurilor, care nu se regăsesc încă în bugetul instituției.

„În condițiile suplimentării alocării din bugetul Fondului pentru mediu a fondurilor financiare necesare pentru încheierea următoarelor contracte subsecvente de servicii la nivel național, estimăm că stațiile de monitorizare a calității aerului din județul Bihor vor fi funcționale în cea de-a doua parte a anului 2024”, se arată în răspunsul autorităților.

Potrivit informațiilor furnizate de Agenția de Protecția Mediului Bihor, Stația BH1 (tip urbană), amplasată la sediul APM Bihor, a fost oprită în data de 26 iunie 2022 și Stația BH2 (tip industrială), din Episcopia Bihor, a fost oprită la în data de 24 octombrie 2022. În Oradea mai este Stația BH3, din cartierul Nufărul, de asemenea nefuncțională. Alte două stații sunt amplasate în Țețchea (Stația BH4) și în zona Haieu (Stația BH5) și astea scoase din funcțiune.

Ministerul Mediului: „Nu se suplimentează stațiile din județ”. Președintele Ecotop: „Stațiile fixe existente fizic sunt depășite moral”

Ministerul Mediului ne-a transmis că, în perioada următoare, va fi achiziționat un prelevator de particule în suspensie (fracția PM10), pentru stația BH-3 de tip trafic, amplasată în Oradea, printr-o finanțare nerambursabilă.

„La acest moment, pentru zona Bihor nu mai este necesară creșterea numărului de puncte de prelevare pentru poluanții luați în considerare în evaluarea calității aerului”, ne-a spus sursa citată, când am chestionat-o dacă urmează să fie amplasate noi stații de monitorizare a calității aerului în județ.

Experții sunt însă de altă părere.

„Din păcate, statul, prin agențiile sale specializate, nu are capacitatea să asigure monitorizarea corectă și eficace a poluării aerului. Stațiile fixe existente fizic sunt depășite moral. Amplasarea acestora în municipiul Oradea nu mai ține cont de dezvoltarea actuală a orașului, ca zone locuite, zone industriale/economice și fluxuri de trafic”, ne-a explicat Mihai Togor, președintele Ecotop Oradea.

În aceste condiții, chiar și funcționale, stațiile ANPM din cadrul rețelei naționale nu ar oferi informații relevante și utile pentru orădeni, potrivit specialistului.

„După părerea mea, amplasamentul acestor stații ar trebui să țină cont de parametrii meteorologici și de distribuția reală a poluatorilor. La nivelul județului Bihor ar trebui să existe un Plan de monitorizare a calității aerului, elaborat de Consiliul Județean Bihor. Care, ca orice plan elaborat de autorități, ori nu există ori este depășit ori nu este aplicabil ori nu folosește la nimic. Pe de altă parte, monitorizarea fără măsuri de control și de îmbunătățire este inutilă”, subliniază Togor.

România în risc de infringement

La finalului lui 2023, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Laurențiu Păștinaru, a fost chemat în Parlament, la solicitarea USR, pentru a pentru a prezenta modul de funcționare a stațiilor de monitorizare a calității aerului. Potrivit Mediafax, președintele ANPM nu a reușit să răspundă în mod convingător întrebărilor care i-au fost puse pe această temă și declarat că instituția nu are atribuții de mentenanță în cazul stațiilor de monitorizare a calității aerului.

„Poluarea aerului ne costă amenzi uriașe la nivel european prin proceduri de infringement și, mai important decât orice, ne omoară cu zile. 29.000 de români mor anual prematur din cauza poluării aerului. Este clar că astăzi sistemul nu funcționează. Din peste 180 de stații, doar aproximativ 40 colectau date complete acum două săptămâni (n.red. decembrie 2023)”, a declarat atunci deputata USR Diana Buzoianu.

„De ce am avut nevoie de doi ani de zile pentru semnarea unor contracte de mentenanță pentru stațiile de monitorizare a calității aerului, contracte despre care se știa când urmează să expire. Se știa că de la sfârșitul anului 2021 nu mai existau contracte de mentenanță semnate pentru stațiile de monitorizare”, a mai spus Buzoianu.

România, „avertisment” de la Comisia Europeană

La 1 iunie 2023, Comisia Europeană a transmis un aviz motivat României, din cauză că nu monitorizează calitatea aerului. Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement.

„Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat pentru neîndeplinirea sistematică a obligației de monitorizare a poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE). Aceste directive impun statelor membre să înființeze o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiții poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea”, se arată în comunicatul publicat în iunie, anul trecut, pe site-ul instituției.

Documentul subliniază că „este esențial ca standardele privind calitatea aerului care sunt consacrate în legislația UE să fie pe deplin puse în aplicare pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural”.

„Pactul verde european, cu strategia sa de reducere la zero a poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană”, mai arată comunicatul de presă.

De altfel, Comisia Europeană a mai transmis avertisemente țării noastre, pe această temă, în iunie 2017 și iulie 2019. În noiembrie 2023, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere către trei state membre, printre care și România.

„În ceea ce privește România, primul său Program Național de Control al Poluării Aerului, depus în 2023, nu include măsuri suficiente pentru a asigura reducerile de emisii necesare. Prin urmare, Comisia trimite scrisori suplimentare de punere în întârziere Luxemburgului, Poloniei și României, care au acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul instituției.

La solicitarea Jurnal bihorean, Comisia Europeană ne-a tramsmis că urmărește această problemă.

„Comisia monitorizează îndeaproape cazul INFR(2017)2024 la care vă referiți. România a răspuns opiniei motivate la data de 1/11/2023. Cu toate acestea, pentru a proteja integritatea procesului, nu suntem în măsură să furnizăm informații detaliate despre procedurile de încălcare în timp ce acestea sunt în desfășurare”, ne-a transmis un purtător de cuvânt al CE.

„Strop de aer”, o rețea privată de monitorizare a aerului

Clujeanul Alexandru Luchiian a pus bazele unei rețele private de monitorizare a aerului, https://oradea.aqi.eco/ro. Proiectul este parte a proiectului civic național „Strop de aer” care are ca scop, creșterea gradului de conștientizare, la nivelul comunității locale, cu privire la existența aerului poluat în România, ca o problemă reală care trebuie abordată.

În acest moment, în Oradea sunt instalați patru senzori de monitorizare a aerului, din care trei au fost cumpărați de Fundația Comunitară prin Swimathon 2021 și unul a fost achiziționat și instalat de o persoană fizică, acesta din urmă nefiind în funcțiune în prezent.

Luchiian încurajează, prin acest proiect, orice persoană fixică sau companie, să achiziționeze și să instaleze senzori pentru monitorizarea poluării.

„Oricine poate să se implice, mai ales cei care au afecțiuni pulmonare sau vor să știe ce aer respiră în cartierul în care stau”, a subliniat activistul.

Acesta a testat mai multe tipuri de senzori și are câteva recomandări pentru cei care sunt interesați să facă parte din proiect. El are și recomandări pentru instalarea și configurarea aparaturii. Alexandru consideră că este important să existe o rețea alternativă pentru măsurarea poluării, în condițiile în carel, în alte state, au existat cazuri de măsluire a datelor oficiale, de către autorități.

„Particulele de praf aflate în suspensie, PM10 și PM2.5 sunt o reală amenințare la adresa sănătății și a stării de bine, care poate fi agravată de concentrația mare, mult peste limitele legale în aerul respirabil”, se arată pe site-ul Strop de Aer.

Creștere a cazurilor de cancerul pulmonar ca urmare a nivelului crescut de poluare

„Creșterea deceselor prin cancer pulmonar ca urmare a nivelului crescut de poluanți în aerul exterior, depășește în ultimii ani mortalitatea secundară poluării casnice, determinată în mare parte de fumul de țigară”, a transmis dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

Ea a spus că o mare parte din pacienții cu cancer pulmonar sunt nefumători.

„Este firesc să ne întrebăm ce și mai ales când o persoană nefumătoare are risc de cancer pulmonar. Expunerea la particule poluante poate provoca modificări ale celulelor căilor respiratorii care declanșează cancer pulmonar. Studiile au arătat că aceste schimbări sunt vizibile la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată”, a explicat medicul.

Potrivit sursei citate, studiile arată că particulele PM2.5 provoacă inflamație în plămân.

„Inflamația «trezește» celule în mod normal inactive din plămâni, celule care au mutații și care cauzează cancer. Combinația de mutații care cauzează cancer și inflamație poate declanșa aceste celule să crească necontrolat, formând tumori”, mai arată Mahler, într-o postare pe Facebook.

Ea a citat un studiu, realizat pe 400.000 de oameni din Marea Britanie și țări din Asia, prin care s-a constatat că există rate mai mari de cancer pulmonar mutant EGFR la persoanele care trăiesc în zone cu niveluri mai mari de poluare cu PM2,5.

„Cancerul care induce cea mai mare mortalitate este cel pulmonar, deci este esențial să recunoaștem că aerul curat este soluția pentru un plămân sănătos, și fiecare respirație contează. Respectarea normelor de calitate a aerului ale Organizației Mondiale a Sănătății par dificil de realizat, însă efectele negative ale poluării casnice, ambientale și industriale sunt reale și se traduc în ani de viață pierduți”, atrage atenția dr. Beatrice Mahler.

Limitele legale

Organizația Mondială a Sănătății recomandă să nu se depășească: o medie anuală de 5 ug/ m3 de particule de 2.5 microni (PM2.5) și 15 ug / m3 de particule de 10 microni (PM10); o medie zilnică de 15 ug/ m3 de particule de 2.5 microni (PM2.5) și 45 ug/ m3 de particule de 10 microni (PM10).

Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 prevede valori limită:

Pentru particule în suspensie – PM10 – 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Pentru particule în suspensie – PM2,5 – 25 ug/m3 – valoarea limită anuală